Ambasadorul Finlandei în România, despre preşedinţia finlandeză a Consiliului UE: Nu vom oferi cadouri
Ambasadorul Finlandei în România, Marjut Akola, a vorbit joi despre sustenabilitate şi digitalizare ca obiective majore ale ţării sale pentru preşedinţia rotativă a Consiliului UE, însă a detaliat şi câteva aspecte de ordin logistic promovate în acest mandat, în concordanţă cu temele principale ale agendei finlandeze.
"Am dori - nu ştiu cât de fezabil este - dar am dori să avem mai multe conferinţe şi întâlniri ale grupurilor de lucru care să nu implice neapărat un drum la Bruxelles, deci să fie videoconferinţe. Există şase întâlniri informale. Am redus numărul întâlnirilor de la Helsinki, pentru sustenabilitate. (...) Dorim să subliniem modul în care putem organiza în mod sustenabil întâlnirile pe durata preşedinţiei noastre. Practic, vom menţine numărul de întâlniri interministeriale şi de alte tip la un nivel rezonabil. Vom susţine ideea de a avea videoconferinţe, în special pentru întâlnirile pregătitoare. Locurile de întâlnire - în Finlandia Hall - vor trebuie să fie accesibile foarte uşor. Ori pe jos, ori cu transportul public", a arătat ea, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Marjut Akola a mai precizat că principalele canale de comunicare folosite de preşedinţia finlandeză vor fi Twitter şi Instagram. Ambasadorul a menţionat însă că ambasada va utiliza şi contul său de Facebook pentru a transmite informaţii legate de acest mandat, iar cei interesaţi pot accesa şi pagina de internet eu2019.fi.
"Ştiu că Facebook este important ca şi canal de comunicare în România, dar aceasta este decizia Guvernului nostru: să se folosească Twitter şi Instagram", a menţionat Marjut Akola.
Marjut Akola a vorbit, de asemenea, despre decizia preşedinţiei finlandeze de a nu oferi cadouri în cadrul întâlnirilor oficiale.
"Finlanda va compensa emisiile de carbon cauzate de transportul aerian şi nu va mai da cadouri. Se vor face economii în acest fel. (...) În loc să dăm cravate şi eşarfe, vom economisi banii, pe care îi vom aloca unui aer mai curat, unei ape mai curate. (...) În ce priveşte întâlnirile de la Helsinki, vom utiliza foarte multe produse alimentare locale, de la furnizori locali şi încercăm să evităm plasticul. Deci, producţia de elemente de unică folosinţă o vom evita. Vom încerca să reciclăm cât putem de mult", a spus ea.
Marjut Akola a felicitat România pentru "preşedinţia excelentă" pe care a exercitat-o, menţionând că pe durata mandatului său Finlanda îşi va promova priorităţile, dar va asigura şi o continuitate a proiectelor preluate de la ţara noastră.
"Există patru priorităţi principale, care sunt armonizate cu agenda strategică a UE. Sustenabilitatea constituie miezul strategiei noastre, creşterea competitivă, consolidarea valorilor comune şi securitatea cetăţenilor. O Europă sustenabilă, un viitor sustenabil - acesta este sloganul nostru. (...) În octombrie vom discuta despre Parteneriatul cu ţările din est. În ce priveşte piaţa comună, avem nevoie de o piaţă comună puternică. Piaţa comună vine la pachet cu inovaţie, competenţe, dezvoltarea de competenţe. (...) O problemă căreia îi acordăm o atenţie specială o reprezintă ameninţările hibride. Am avut deja diverse întâlniri informale cu diverse ministere din acest domeniu. Am înfiinţat un grup de lucru dedicat ameninţărilor hibride", a spus ea.
Reprezentanta Finlandei a lăudat munca depusă de România în ce priveşte Cadrul de finanţare multianual.
"Obiectivul nostru ambiţios este să avem ceva concret până în luna octombrie, pentru a supune atenţiei Consiliului concepţia noastră. Abia aşteptăm să avem întâlniri bilaterale cu statele membre pe aceste teme. Problema schimbărilor climatice constituie a doua mare provocare pentru preşedinţia noastră. Vom încerca să definim elementele cheie ale strategiei UE de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Încercăm să avem până în 2050 o economie neutră din punctul de vedere al dioxidului de carbon", a precizat ea.
Marjut Akola a abordat de asemenea chestiuni precum Brexit sau lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord.
"România a reuşit să supună atenţiei o serie de concluzii, chestiuni de natură politică, de mare importanţă, în luna iunie. S-au deschis negocierile cu Albania, cu Macedonia. Şi acestea sunt pe agenda noastră şi le vom supune atenţiei în cadrul următoarei şedinţe a Consiliului. (...) Nu este o chestiune legată neapărat de preşedinţia noastră, Brexitul se va produce, cu sau fără acordul nostru, dar din punctul de vedere al UE s-a spus de foarte multe ori, de către Comisie şi de către UE însăşi, că Uniunea este gata pentru această separare. Noua migraţie este o altă problemă pe care o vom avea în vedere. (...) Trăim vremuri tulburi la nivel global: există tensiunile comerciale dintre China şi SUA, tensiunile dintre SUA şi Iran, pe de altă parte. În acest context, trebuie să avem grijă de politica externă a UE care trebuie să fie adaptată acestor probleme", a spus ea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News