Data actualizării:
Data publicării:

Amâni ce ai de făcut? S-ar putea să ai probleme cu gestionarea emoțiilor

Autor: Alexandru Ichim | Categorie: Stiri
WhatsApp
Relaxare
Relaxare

Un studiu recent al cercetătorilor arată că ai putea avea o problemă de gestionare a emoțiilor și nu a timpului, dacă amâni ce ai de făcut. 

Alegeri prezidentiale 2024

Amânarea este o problemă de gestionare mai degrabă a emoțiilor, decât a timpului, arată un articol publicat de platforma BBC, depresia, anxietatea și chiar afecțiunile cardiovasculare fiind identificate printre elementele legate de ceea ce te determină că nu îți faci treaba la timp, scrie Mediafax.

Soluția oferită de obicei celor care se plâng că amână în continuu ce au de făcut până când se simt presați de timp sau chiar este deja mult prea târziu ca să mai facă ceva, este aceea de a-și organiza mai bine timpul.

Psihologii tind să nu fie de acord cu soluția obișnuită

Experți precum Tim Pychyl, de la Carleton University din Canada, și Fuschia Sirois, de la University of Sheffield din Marea Britanie, sugerează că problema ține mai degrabă de gestionarea emoțiilor. Astfel, sarcinile a căror îndeplinire este amânată sunt lucruri care ne fac să ne simțim prost, fie sunt plictisitoare, fie sunt prea complicate sau ne fac să ne temem ca nu cumva să eșuăm, astfel că, pentru a ne simți mai bine pe moment tindem să facem orice altceva.

Amânarea repetată are legătură cu sănătatea mentală și fizică, fie că e vorba despre depresie, anxietate ori afecțiuni cardiovasculare. Noua perspectivă asupra amânării sarcinilor profesionale sau personale oferă și posibilitatea unor abordări care îți pot schimba atitudinea față de muncă.

"Schimbarea de sine, de orice fel, nu este un lucru ușor și, de obicei, urmează regula consacrată a celor doi pași înainte și a unuia înapoi", arată Pychyl. "Acestea fiind spuse, am încredere în faptul că oricine poate să învețe cum să nu mai amâne".

Ce spune unul dintre primele studii

Una dintre primele cercetări care au inspirat identificarea cauzelor amânării la nivel emoțional datează dintr-un studiu din primul deceniu al secolului XXI, realizat de Case Western Reserve University din Ohio. În cadrul unui studiu au arătat că atunci când subiecții erau rugați să facă lucruri care le-ar fi trezit sentimente negative, cum ar fi să citească povești triste, aceștia preferau să amâne îndeplinirea sarcinii rezolvând cuvinte încrucișate sau jucându-se pe calculator în loc să se pregătească pentru testul care știau că urmează. Studiile ulterioare au arătat că participanții care nu se simt bine amână ce au de făcut atunci când sunt disponibile activități care săi distreze, sau să le schimbe starea.

De multe ori, amânarea, cu toate că e făcută pe baza unei distracții pe termen scurt, poate să ducă la sentimente de vină care, în final intensifică neplăcerea resimțită inițial.

Te uiți la videoclipuri cu pisici?

Un studiu realizat de Jessica Myrick la Media School de la Indiana University confirmat faptul că majoritatea vizionărilor înregistrate pentru videoclipurile cu pisici de pe internet s-ar datora unor situații în care utilizatorul amână ceva. Nu e vorba despre faptul că persoana în cauză nu și-ar fi împărțit bine timpul, ci numai despre nevoia de a urmări ceva ce o face să se simtă mai bine pentru un moment ulterior când va face ceva mai puțin distractiv.

O altă cercetătoare, Fuschia Sirois, a arătat și că amânarea repetată este asociată cu probleme mentale și fizice ca anxietatea, depresia, răceala sau gripa ori chiar cu afecțiuni cardiovasculare.

Sirois a stabilit că amânarea are aceste urmări în două moduri. În primul rând pentru că îl stresează pe cel care recurge la această soluție. În al doilea rând, pentru că uneori sunt amânate lucruri importante pentru sănătate. "În timp, stresul și evitarea activităților importante pentru sănătate se acumulează și crește riscul unor afecțiuni grave precum cele cardiace, diabet, artrită sau chiar cancer", arată Sirois.

Rezolvarea, la îndemână

Pe de altă parte, dacă amânarea e o problemă de gestionare a emoțiilor, rezolvarea poate să fie foarte la îndemână. O abordare bazată pe terapii legate de acceptare și implicare (ACT) ce ține de terapia cognitiv-comportamentală, pare cea mai potrivită. Această abordare pune accent pe beneficiile "flexibilității psihologice", pe capacitatea de a tolera gânduri și sentimente inconfortabile, rămânând prezent în ciuda acestor sentimente și acordând importanță lucrurilor care te ajută să te apropii de ceea ce apreciezi mai mult în viață.

Cercetările au arătat că studenții și elevii care amână mai mult au indici mai ridicați în ceea ce privește lipsa de flexibilitate psihologică. Asta înseamnă că sunt dominați de reacții psihologice precum frustrarea și îngrijorarea, cu prețul lucrurilor pe care le apreciază în viață. Aceștia sunt de acord cu afirmații precum "Mă tem de sentimentele mele" și "Experiențele și amintirile mele nefericite fac să fie mai greu pentru mine să trăiesc o viață pe care aș aprecia-o".

Cei care amână au rezultate slabe și în ceea ce privește "activitatea implicată", termen care se referă la măsura în care o persoană insistă atunci când e vorba de acțiuni și comportamente care vizează scopuri personale. Aceștia tind să fie de acord cu afirmația "Dacă sunt supărat sau descurajat, las baltă ce am de făcut".

Concentrare asupra problemei 

Sigur, cei mai mulți dintre noi nu vor ajunge să aplice tipuri de terapie specializată dar, "atunci când cineva recunoaște, în sfârșit, că amânarea nu e o problemă de gestionare a timpului ci a emoțiilor, atunci suntem pregătiți să ținem cont de sfatul meu preferat", spune Pychyl.

Data viitoare când te simți tentat să amâni ceva, "concentrează-te numai asupra problemei «care ar fi acțiunea următoare- următorul pas simplu- pe care aș avea-o de făcut în chestiunea asta dacă aș începe acum?". Astfel, spune specialistul, nu te mai gândești la ce simți ci la acțiuni simple, care pot fi făcute. "Cercetarea și experiența noastră personală a arătat destul de clar că, din momentul în care începem să facem ceva, de obicei suntem în stare să continuă. Să începi e cheia", notează cercetătorul citat de jurnalistul Christian Jarrettis, pentru BBC.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel