Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Am discutat cu Ioana Fotache, sociolog, despre Nemo, persoana non-binară care a câștigat Eurovision. Tu știai cum trebuie să vorbești persoanelor cu acest gen?
Foto: Agerpres
Cu prilejul concursului Eurovision, persoanele non-binare au devenit mult mai cunoscute. Astfel, am discutat cu Ioana Fotache, sociolog, activist în cadrul asociației TransCore și persoană non-binară despre comunitatea de persoane non-binare și greutățile cu care se confruntă datorită disforiei de gen.
Nemo a câștigat concursul Eurovision Song Contest 2024 pentru Elveția cu “The Code”, un cântec foarte personal despre a fi non-binar, fiind un premiu care încheie o competiție marcată de controverse, în special cu privire la participarea Israelului. Astfel am discutat cu Ioana Fotache, sociolog, activist și persoană non binară despre ce înseamnă să fii o persoană non-binară.
Mihai Preda: Voiam să discutăm un pic despre persoanele care se identifică drept non binare cu prilejul câștigării Eurovisionului de către Nemo, o persoană non binară, și cum ar trebui societatea să perceapă aceste persoane.
Ioana Fotache: ”Spunem despre o persoană non-binară că este cineva care nu se identifică nici ca o femeie, nici ca un bărbat. Ce înseamnă asta?
De fapt, o chestie foarte complexă pentru că întrebarea mai bună este: Ce este o femeie și ce este un bărbat?
În principiu, noi începem să ne identificăm ca persoane non-binare atunci când ne dăm seama, în mod conștient, că nu ne identificăm nici cu stereotipurile de gen, nici cu felul în care ar trebui să se comporte un bărbat sau o femeie, sau în unele cazuri mai extreme, nici cu corpul de bărbat, sau de femeie. Suntem persoane care existăm cumva între aceste două mari constructe care se numesc bărbat sau femeie.
Toți suntem creați de către interacțiunile pe care le avem cu ceilalți și de către imaginile pe care lumea le are despre masculinitate sau feminitate.”
Mihai Preda: Cam care ar fi greutățile prin care trece o persoană non-binară? Adică mă gândesc că în momentul în care te duci să faci buletinul sau pașaportul, treburi administrative, aveți dificultăți.
Ioana Fotache: ”Da, este problematic pentru noi, în buletin vrei să arăți ca în căsuța unde scrie sex și foarte mulți dintre noi nu arătăm. Eu de exemplu, arăt. Dacă eu îmi prezint buletinul poate se mai uită puțin ciudat la mine, că eu am F (feminin) în buletin, dar când deschid gura am o voce destul de subțire și oamenii zic... ”Da, e doar o fată mai băiețoasă”. Alte persoane, care au disforie mai mare față de propriul corp și urmează tratament hormonal, au același probleme ca persoanele transgender, în sensul că nu mai arată ca acel gen din buletin.
Și asta poate provoca probleme. Te poți trezi că nu te lasă să te urci în avion la o delegație sau te poți trezi că nu îți sunt acceptate documentele, dar pentru majoritatea dintre noi, problema este mai mult internă.”
Mihai Preda: Și, în afară de problemele administrative, există discriminare a comunității? Mă gândesc că în România e un pic mai greu, fiind foarte, puține persoane care cunosc mai în detaliu ce înseamnă să fii non-binar.
Ioana Fotache: ”Ce probleme au persoanele non-binare, sunt aceleași probleme pe care le au și bărbații și femeile sau persoanele binare. Nu toți putem să fim acest tablou perfect de masculinitate sau feminitate.
Eu am încercat să fiu o fată cât mai cuminte, știi? Măi, nu îmi ieșea, nu mi era natural. Dacă ai pune o rochie pe mine, eu efectiv arăt ca un bărbat în ea orice aș face. În mare parte de acolo vorbim despre acest termen, de disforie, de la faptul că nu ne iese și de la faptul că ne provoacă durere. Ne provoacă durere pentru că în societate jucăm un rol care nu ne reprezintă. E un stres constant în viața ta.”
Mihai Preda: Și ce pronume folosesc persoanele non-binare? Cum facem comunicarea cu o persoană non-binară mai facilă?
Ioana Fotache: ”Eu întâmplător sunt sociolog-lingvist de profesie și pe mine mă interesează foarte mult subiectul genului în limbaj, în orice limbă, nu doar în limba română.
O metodă simplă este adăugarea substantivului înainte de adjectiv: ”Ioana este o persoană înaltă” sau ”Mihai este un om cu păr frumos.” Dacă adaugi persoană sau om, acordul se face cu persoana, respectiv om și se evită genul în limbaj.
O altă metodă când vorbești cu cineva căreia nu îi știi genul este să folosești pronumele dumneavoastră, care este de gen neutru.”
Mihai Preda: Cum comentați însă postarea lui Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, în care critică persoanele non-binare?
Ioana Fotache: ”Mă bucur că el se plânge de anonimitatea oamenilor în secolul 21, dar nu-l deranjează când impozitele vin anonim către el și plătesc salariul. Mă bucur că se uită la Eurovision și că are așa de mult timp. Eu nu am avut timp să mă uit la Eurovision că lucram. Mă bucur că nu trebuie să-și formeze o părere foarte complexă și bine informată, sau care are vreo legătură cu realitatea, și el își primește banii. Sincer, nu prea a nimerit-o. Nici nu mă pot supăra pentru că pur și simplu aberează.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
