Alina Miron, avocat pledant la Curtea Internațională de la Haga, despre șansele ca Putin să fie judecat

„O sesizare din partea Consiliului de Securitate nu este probabilă, pentru că este o situație în care Rusia beneficiază de veto în Consiliul de Securitate, deci iese din discuție. Cealaltă – a declarației făcute de Ucraina – aceasta este o bază valabilă pentru mai multe tipuri de crime, crime de război și crime împotriva umanității, eventual genocid, dacă ar fi probe în acest sens, deocamdată nu sunt, dar cine știe, deci pentru cele trei acuzații de crime.", a spus avocatul Alina Miron, pentru Q Magazine.

„Într-adevăr, procurorul Curții Penale Internaționale a declarat deja săptămâna trecută că dorește să înceapă investigațiile pentru ce se întâmplă acum în Ucraina și a precizat că deja au fost făcute o serie de investigații pe baza declarației din 2014 și unele concluzii preliminare au fost date de procuror înainte de începerea războiului de agresiune."

„Deci există o bază de competență, iar aceasta este declarația Ucrainei din 2014-2015, numai că pentru faptele din februarie-martie de anul acesta pentru agresiune, pentru a reîncepe o altă investigație, procurorul ar avea nevoie de autorizația Camerei Preliminare, ceea ce poate dura câteva săptămâni sau luni de zile. Ca să accelereze procedura aceasta, 39 de state care sunt parte la Statutul de la Roma, au sesizat procurorul, iar când acesta este sesizat de un stat sau de mai multe, nu mai are nevoie să ceară autorizație de investigație de la Camera Preliminară.", a declarat Alina Miron.

„În momentul de față, procurorul are mână liberă să înceapă investigațiile, anchetele, pentru ce se întâmplă acum pe teritoriul Ucrainei, amintindu-ne totuși că este limitată competența sa. Nu poate să ancheteze pentru crimă de agresiune. De ce este important? Pentru că crime de război, crime împotriva umanității, câteodată poate fi destul de dificil să se stabilească responsabilitatea ultimă a șefului statului, pentru că trebuie demonstrată cauzalitatea între un anumit fapt și autoritatea care dă ordine. Sunt câteva dificultăți din punct de vedere al probei penale.", a precizat Alina Miron.

„A doua limitare este pentru că nu poate să ancheteze pentru crimă de agresiune, faptul cel mai important care este – agresiunea unui stat împotriva unul alt stat. Șeful de stat nu intră în competența Curții. Asta este limitarea cea mai importantă, pentru că, într-adevăr, deși Curtea Penală Internațională poate să ancheteze, în teorie, crimele de agresiune, când a fost introdusă această infracțiune gravă, multe state s-au temut că vor fi chemate în fața Curții, în contextul intervențiilor lor militare, și inclusiv Franța a cerut ca în cazul crimei de agresiune competența Curții să fie limitată doar la statele care au ratificat statutul. Deci nu se poate, pentru că Rusia nu a ratificat statutul."

Ce fapte a comis Vladimir Putin a căror judecare intră în competența tribunalelor penale internaționale de orice fel?

„Să ne referim la Curtea Penală Internațională. Cu siguranță pot fi aduse probe în ceea ce privește crimele de război, atacurile împotriva populației civile sunt crime de război. Dacă se demonstrează că este o politică deliberată a statului rus, pot fi calificate și drept crime împotriva umanității – bombardarea orașelor, mai ales a țintelor civile, tot ce există, spitale, tot ceea ce ține de civil, sunt considerate crime de război. Din punctul acesta de vedere, crimele propriu-zise sunt stabilite, ce trebuie stabilită este relația de cauzalitate între crime și cele mai înalte autorități ale statului. Cred că sunt destul de multe elemente de probă. Mai este crima de agresiune, probabil destul de ușor de stabilit în dreptul internațional, dar pentru crimă de agresiune problema este aceea a competenței Curții, care în acest caz, nu există.", a zis Alina Miron.

„Este de fapt un tribunal penal doar pentru agresiune, asta este ideea, crearea unui tribunal penal care să acopere faptele pe care Curtea Penală Internațională nu le poate judeca. Asta este propunerea și ideea este de a-l pune sub acuzare pe președintele Putin pentru agresiune.", a punctat Alina Miron.

Care sunt bazele? Crima de agresiune există deja în dreptul internațional, iar definirea acestei crime nu este o problemă propriu-zisă a dreptului internațional, deci propunerea de înființare a unui tribunal vizează umplerea unui vid, un vid procedural. Cum se poate realiza propriu-zis, tehnic vorbind, această inițiativă? Ipoteza este cea a Consiliului de Securitate care să voteze înființarea, dar totul depinde de care va fi situația în Rusia la un moment dat, dacă se schimbă regimul în Rusia și se poate ca președintele Putin să fie deferit unui tribunal creat de Consiliul de Securitate. Este ipoteza creării unei noi curți pe baza unui acord, a unui tratat internațional, dar va fi contestată cu siguranță modalitatea aceasta de creare.", a subliniat Alina Miron.

„Este destul de greu de imaginat cum se poate implementa această inițiativă, fără un acord al Rusiei într-un fel sau altul. Acest acord depinde evident de situația politică din Rusia. Deci, în cazul în care Vladimir Putin ar fi răsturnat de la putere și un nou regim s-ar instala, dacă acest regim ar fi de acord cu înființarea acestui tribunal, Vladimir Putin poate fi chemat în fața lui."

„Ucraina este într-o stare de legitimă apărare din punct de vedere al dreptului internațional, iar statele care ajută Ucraina, ajută lupta ei de legitimă de apărare. Deci, din punctul acesta de vedere, situația este foarte, foarte diferită, pentru că un stat este responsabil de agresiune și celălalt stat se apără. De asta reflecția din punctul de vedere al implicării în război, toți devin parte într-un război doar prin livrarea de arme sau folosirea teritoriului, este depășită. Este depășită, pentru că ignoră faptul că din 1945 este interzisă utilizarea forței armate în scop de agresiune. Este o logică a secolului XIX, început de secol XX, dar dreptul acela nu mai există, altul este aplicabil acum.", a menționat Alina Miron.

„De astăzi,(n.a. 8 martie) de când vorbim, când se pune problema chemării în judecată în fața Curții Penale de la Haga a liderilor ruși, și a Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție, până când vom avea o potențială sentință, cam cât timp credeți că va trece? Nici măcar n-aș încerca să ghicesc, pentru că totul depinde de circumstanțe politice care ne scapă tuturor în momentul de față. Timpul poate fi lung sau poate fi scurt, e destul de greu de apreciat.", a mai spus avocatul Alina Miron, pentru sursa citată.

Amintim că Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak nu au semnat tratatul de la Roma prin care s-a înființat Curtea Penală de Justiție

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News