Alex Găvan, fondatorul Proiectului Aspretele Trăiește, a vorbit despre legea „controlului urșilor”.

Alex Găvan, conservaționist și fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, dar și a Proiectului Aspretele Trăiește, a criticat legea prin care se reglementează numărul de exemplare de urși ce pot fi vânate, adoptată ieri de Parlament.

"Legea legată de urși și votată ieri în sesiune extraordinară a Parlamentului este departe de a aborda fondul problemei. Mai degrabă, pare dată pe repede înainte, în scop electoral, pentru a mai calma spiritele inflamate în urma recentei tragedii din Bucegi și a masca lipsa de implicare și de determinare reală a autorităților care, ani de zile, la toate nivelurile, nu au realizat cadrul necesar și nu au luat masurile concrete pentru o bună coexistență între oameni și urși. Este o lege care se folosește în mod cinic de tragedia unei tinere fete și a familiei sale pentru a băga, încă o dată, gunoiul sub preș.

Răspunsul scurt la întrebarea "ce facem cu urșii?"

Răspunsul scurt la întrebarea "ce facem cu urșii?" este implementarea "Planului Național de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România", plan realizat cu bani europeni în cadrul unui proiect de peste un milion și jumătate de euro și aprobat prin ordin de ministru în iunie 2018.Le-am tăiat pădurile, îi hăituim prin cele rămase cu explozia împușcăturilor atunci când îi vânăm nu doar pe ei, ci și oricare alte specii, îi irităm cu zgomotele ATV-urilor care nu au ce să caute acolo, le culegem fructele de pădure și ciupercile și îi hrănim ca pe niște animale de companiei la marginea drumurilor și mai și intrăm cu dezvoltările imobiliare din ce în ce mai mult în propria lor casă.

De ce? Pentru că credem că totul ni se cuvine. Iar atunci când se întâmplă o tragedie, bineînțeles, vinovat este ursul. Cel mai mare pericol la adresa omului nu este ursul, ci omul însuși, prin ignoranța și autosuficiența sa. Aș fi vrut să văd sesiuni extraordinare ale Parlamentului pentru a rezolva problema drogurilor din țară sau cea a mafiei pădurilor care, de ani de zile, ambele ucid semeni de-ai noștri. Aș fi vrut să văd sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a vota noul cod silvic, care este jalon în PNRR. Am depășit deja toate termenele limită stabilite cu UE, iar în ceasul al doisprezecelea, cu argumentul pierderii banilor de la Bruxelles, a fost trecut, tot pe repede înainte de Senat, ca în schimb să fie abandonat total la Camera Deputaților, forul decizional care a avut mai mult de o lună și jumătate la dispoziție în ultima sesiune parlamentară, dar nu a făcut nimic în acest sens.

Dar, desigur, ne grăbeam foarte tare cu acest cod. Cei aproape 500 de urși urmând a fi exterminați în mod arbitrar, (mai puțin 55 dintre ei, care reprezintă cota de intervenție, adică atunci când ursul este identificat în mod explicit ca reprezentând un pericol) în următorul an, nu reprezintă nimic altceva decât triumful vânătorilor de trofee, triumful ego-ului în fața umanității, într-o lume în care ucisul tuturor animalelor pentru propria plăcere ar trebui să fie condamnat penal. Este cel mai convenabil să lași o situație să troneze ani de zile, vedeți cazul zecilor de urși habituați pe Transfăgărășan și care este de notorietate, să nu intervii concret cu nimic, și apoi, când probabilitatea statistică a unui atac s-a materializat prin moartea unor semeni de-ai noștri, să pui asta în cârca ursului.

"Ursoaica din Bucegi era binecunoscută ca frecventând acea zonă"

Animalul care a produs tragedia din Bucegi se afla și el pe un traseu ultra cunoscut și tranzitat de mii de oameni, așa cum se întâmplă și pe Transfăgărășan chiar acum și unde, până la a îndepărta urșii din zona aceea, în fiecare zi pândește o tragedie gata să se întâmple. Am tras un semnal de alarmă către autorități și în primăvara acestui an legat chiar de această speță. Ursoaica din Bucegi era binecunoscută ca frecventând acea zonă și a mai creat incidente și în trecut, fără niciun fel de măsuri luate de cei responsabili să ne protejeze. Management-ul urșilor trebuie făcut plecând de la acel plan de acțiune și ținând cont de biologi, ecologi și alți oameni de știință, într-un mod care să le asigure o stare favorabilă de conservare dar, în același timp, presupune și acțiuni concrete din partea autorităților pentru a preveni conflictele, dar și educarea societății în acest sens, adică exact așa cum se întâmplă în țările civilizate, SUA și Canada fiind doar două exemple de țări care au o populație semnificativă de urși. Soarta urșilor nu poate fi hotărâtă de industria vânătorilor de trofee.

Management-ul responsabil al populației de urs nu se poate face prin derogări pe bandă de la minister, așa cum s-a întâmplat până în prezent, adică prin acordarea unei excepții pentru ucidere. Pentru a nu scandaliza lumea, s-a folosit oficial cuvântul recoltare, pentru că, desigur, ursul este o cereală numai bună de recoltat. Derogare înseamnă excepție, derogare înseamnă a trata chestiunea punctuală a unui animal ce reprezintă un risc real, implicit neputând stabili un număr arbitrar de urși care să fie uciși, darmite a previziona că chiar acei urși vor fi cei care vor crea probleme. Mergând pe această logică a cotelor de prevenție și exagerând voit, ne putem întreba de ce nu ar exista, de exemplu, și o cotă care să spună că, anual, un număr de oameni ar trebui băgați forțat la închisoare, ca o măsură de prevenție, pentru a scădea infracționalitatea?

Alex Găvan: În timpul ascensiunilor mele montane m-am întâlnit cu urși de zeci de ori

În timpul ascensiunilor mele montane m-am întâlnit cu urși de zeci de ori, fără niciun incident. Cu multă prevedere, am reușit să mă simt mereu în siguranță (asta nu garantează lipsa incidentelor pe viitor). În schimb, de câte ori dau nas în nas cu un urs habituat, mă simt extrem de în nesiguranță, și asta pentru că oamenii și instituțiile care ar trebui să facă acest management al urșilor pur și simplu nu colaborează între ele în baza acelui plan de acțiune.Cred că prin neaplicarea planului de acțiune pentru urs și prin adoptarea acestei legi ne îndreptăm cu pași siguri către o nouă procedură de infrigement la UE (a câta oare?).Mă doare pentru fata omorâtă de urs în Bucegi. M-a tulburat teribil aflarea veștii și a împrejurărilor în care s-a produs incidentul. Mă doare pentru toți oamenii care au pierit omorâți de urși în ultimii ani.

Mă doare pentru ursul omorât acum câțiva ani de prințul străin și pentru toți urșii omorâți din plăcere. Suntem cu toți custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură. Planeta aceasta înseamnă abundenţă, dar pentru ca aceasta să manifeste, o poate face doar în momentul în care fiecare dintre noi luăm în mod conștient, luăm cu măsură, luăm doar atât cât ne este necesar, doar atât cât ne trebuie. Cu toții suntem interconectați. Suferința fiecărei ființe vii este, de fapt, suferința fiecăruia dintre noi. Bucuria fiecărei ființe vii este, de fapt, bucuria fiecăruia dintre noi", a scris Alex Găvan pe pagina sa de Facebook.

Foto: Facebook Alex Găvan

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News