Alex Coita a tratat în termeni gravi modul în care s-a dus lupta anticorupție în România și care au fost efectele provocate. Analistul analizat și alte două exemple internaționale de lupte cu marea corupție și rezultatele lor asupra societății.

Citește și:Primarul Gheorghe Falcă, internat, de urgență, în Capitală

"Rezultatul? O generație de stagnare"

"În ultimii 30 de ani au mai existat la nivel internațional cel puțin încă două „cruciade" anti-corupție, pe lângă cea din România.

E vorba în primul rând de operațiunea Tangentopoli, cunoscută și sub numele de Mani Pulite, prin care a fost destructurat binomul compus din Democrazia Cristiana (partidul-sistem care a condus Italia din 48 pana la începutul anilor 90, sprijinit de Statele Unite care se temea de o „defectare" a Italiei de partea comuniștilor) și Mafia. Rezultatul? O generație de stagnare, alternanță între lideri slabi și showmen-i geriatrico-priapici care a dus până la urmă la o alianță a populiștilor și un stat care nu-și atinge potențialul", scrie Alex Coita.

Citește și: Cheia schimbării în România, mobilizarea la vot

Abordarea trebuie să depășească paradigma șerifului din vestul sălbatic

"A doua, de dată mai recentă, a început în 2014 în Brazilia și s-a terminat în 2018 cu alegerea neo-fascistului Bolsonaro, ales pe o platformă anticorupție. Lava Jato a adus în fața justiției 346 de înalți oficiali, dar impactul asupra economiei (estimat între 0,5 și 0,7% din PIB) și spațiului politic a fost unul profund.

Unii ar putea spune că aceste efecte secundare sunt ca în cazul chimioterapiei, nocive dar necesare pentru a trata o maladie necruțătoare. Respect acest punct de vedere, dar resping autosuficiența care împiedică identificarea unor măsuri mai eficace de a limita efectele secundare ale luptei anticorupție.

Cred în continuare că abordarea trebuie să depășească paradigma șerifului din vestul sălbatic care împarte legea într-un univers maniheist, împărțit în alb și negru. Cauzele corupției sunt de multe ori profunde, au rădăcini culturale și resorturi mentale care nu pot fi combătute eficient doar cu zăngănitul cătușelor. O strategie durabilă, care să ducă într-adevăr la vindecare, ar trebui să includă, pe lângă partea de descurajare, și cea de prevenție, de educație, dar și, foarte important, instrumente eficace de recuperare a prejudiciilor.

Cât privește România, este clar că lucrurile s-au petrecut „românește", în sensul nepatriotic al cuvântului: superficial, vindicativ, fără rigurozitate, cu accent pe obținerea de scalpuri și mai ales cu procurori și politicieni deopotrivă folosindu-se de acest nou „trend" pentru a-și trage spuza pe turtă", conchide Alex Coita

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News