Cu numai cîteva ore înaintea votului pentru alegerile prezidențiale din SUA, pentru desemnarea  celui mai puternic om din lume, distanța dintre  Barack Obama şi Mitt Romney este de un singur procent. Totuși, Financial Times se pare că i-a dat o lovitură de grație lui Mit Romney în urma unui editorial de luni, în care scrie că Obama ar fi o alegere mai înțeleaptă pentru președinția SUA în această perioadă de criză.

Într-un ultim tur de forță pentru alegerile prezidențiale,  Barack Obama aflat în staul Ohio, stat care în ultimele scrutinuri prezidențiale din SUA a decis soarta viitorului  președinte. Aici,  în una dintre opririle sale, Obama s-a aflat în compania lui Stevie Wonder, care a susţinut ieri un concert surpriză în acest stat.

Alături de OHIO, colegii-cheie sunt considerate şi Florida, Pennsylvania sau Virginia, unde Mitt Romney s-a oprit ieri, împreună cu soţia sa.

 Ultimele sondaje arată o diferenţă de doar un procent între cei doi candidaţi, în favoarea lui Barack Obama. Actualul preşedinte este favorit în rândul populaţiei de culoare, al femeilor şi al tinerilor, în timp ce republicanul Romney a convins mai mult populaţia în vârstă. Lupta pentru fotoliul de la Casa Albă a cucerit şi spaţiul virtual. Internetul geme de jocuri cu lupte între cei doi candidaţi.

Financial Times:  Obama este alegerea mai înţeleaptă pentru Statele Unite în criză

 Barack Obama ar fi alegerea mai înţeleaptă pentru preşedinţia Statelor Unite, aflate încă în criză economică, potrivit unui editorial publicat de prestigiosul cotidian Financial Times (FT), principalul argument fiind impredictibilitatea candidatului republican Mitt Romney.

 "Comparativ cu 2008, când Barack Obama a ieşit triumfător deşi a pornit cu şansa a doua, campania din 2012 a oferit puţină inspiraţie şi chiar mai puţine indicii legate de ceea ce ar face efectiv Obama sau rivalul său republican Mitt Romney odată învestiţi", notează FT.

Un lucru clar este că fiecare candidat are altă "filosofie de guvernare". Obama este un "intervenţionist". A pariat totul pe reforma în domeniul Sănătăţii, aducând 30 de milioane de americani în plasa de siguranţă a programelor federale. A reuşit să treacă pachetul de stimulare economică de 787 miliarde de dolari, care a salvat SUA de la o nouă Mare Depresiune. A investit miliarde în salvarea industriei auto din Detroit, asigurând continuitatea a sute de mii de locuri de muncă. A lăsat moştenire legea Dodd-Frank, prima reformă semnificativă pe Wall Street din ultimii 80 de ani, care însă nu a fost încă implementată în totalitate, aminteşte FT.

 Cu toate acestea, Obama pare surprinzător de distant. A avut o sesizabilă atitudine rece faţă de mediul de afaceri. Autoproclamat un agent al schimbării, Obama nu a reuşit să-şi exercite puterea în momente cruciale. A refuzat să susţină recomandările comisiei bipartizane Simpson-Bowles privind reducerea deficitului bugetului federal, iar Casa Albă dă vina pe opoziţia implacabilă a republicanilor din Congres, deşi Obama însuşi a dispus întocmirea raportului. SUA se îndreaptă acum către un nou "abis fiscal" la 1 ianuarie, când în absenţa acţiunii reducerile automate de cheltuieli şi creşterile de taxe ar putea arunca întreaga ţară într-o nouă recesiune, explică jurnaliştii Financial Times.

 Pe de altă parte, Obama s-a arătat prudent în politica externă după gafele administraţiei Bush. A retras forţele amreicane din Irak şi a redus efectivele desfăşurate în Afganistan. A purtat un război necruţător împotriva al-Qaeda prin intermediul serviciilor secrete, l-a vânat cu succes pe Osama bin Laden şi s-a poziţionat bine în timpul revoltelor din Lumea Arabă. A negociat sancţiuni economice mai dure împotriva Iranului, poate cea mai problematică chestiune de politică externă pentru viitoarea administraţie, însă nu a reuşit să încetinească decisiv programul nuclear al Teheranului.

 Declaraţiile lui Mitt Romney pe teme de politică externă au fost mai puţin reconfortante. A fost beligerant acolo unde nu era nevoie, iar consilierii săi par mai degrabă ultraconservatori. Pe de altă parte, încercările campaniei electorale a preşedintelui Obama de a-l portretiza pe Romney drept un miliardar cu tendinţe de capitalist prădător şi-au ratat scopul. Perioada petrecută la Bain Capital şi mandatul de guvernator al statului Massachusetts îl afişează mai degrabă ca pe un bărbat care îşi exercită confortabil puterea executivă, se arată în editorialul FT.

 Cea mai serioasă obiecţie faţă de candidatura lui Romney ar fi numeroasele "contorsionări" prin care a trecut pentru a câştiga nominalizarea din partea Partidului Republican. Schimbările dese de poziţie înceţoşează perspectivele asupra acţiunilor sale ca eventual preşedinte. Printre aspiraţiile sale se numără creşterea bugetului de apărare cu 20% în paralel cu reducerea taxelor pentru toate cateogriile de contribuabili şi cu echilibrarea bugetului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News