Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Alegeri europarlamentare 2019. Care este adevărata miză
Autor: Mădălina Hideg | Categorie: Politica
Cu mai puțin de două luni până la ziua votului, interesul Comisiei Europene față de alegerile europarlamentare este în creștere. Miza o reprezintă distribuția mandatelor în funcție de grupurile politice din Parlamentul European, unde se înregistrează o tendință de scădere a numărului de mandate pentru primele două grupuri parlamentare ca mărime - PPE (Partidul Popularilor Europeni) și S&D (socialiștii europeni), în favoarea mai ales a grupului ENF (Europa Națiunilor și Libertăților). Cu alte cuvinte, partidele tradiționale pierd teren în țările membre, în timp ce partidele populiste câștigă adepți.
Proiecțiile în ceea ce privește numărul de locuri sunt realizate în baza datelor din sondajele naționale în ceea ce privește intenția de vot, făcându-se o medie pentru fiecare partid între scorurile obținute în toate cercetările date publicității într-un interval de timp stabilit. De asemenea, se scad și mandatele care erau atribuite Marii Britanii și care nu au fost redistribuite celorlalte 27 de state membre.
Socialiștii europeni pierd cele mai multe mandate, în favoarea populiștilor
Astfel, conform ultimelor date publicate de către Comisie la sfârșitul lunii martie, comparativ cu actualul număr de mandate, cel mai mare pierzant este grupul socialiștilor europeni (S&D), care ar avea mai puțin cu 44 de mandate față de 186 cât are în prezent. Următorul grup în funcție de numărul de mandate pierdute este cel al popularilor europeni, care ar ajunge de la 217 de mandate (câte are în prezent) la 188 de mandate, după 25 mai. Conservatorii și reformiștii europeni (ECR) ar pierde și ei 22 de mandate, ajungând la 53 de europarlamentari, iar EFDD – Europa Libertății și a Democrației Directe – ar pierde 11 mandate, ajungând la 30 de locuri.
Populiștii pot avea cu 24 de mandate în plus
Marele câștigător este Europa Națiunilor și Libertăților (ENF), adică grupul populiștilor europeni, care ar obține în plus 24 de mandate, față de 37 de locuri cât are în actuala legislatură. Partidele europene afiliate grupului ENF sunt din Franța (Adunarea Națională, fostul Front Național condus de Le Pen), Italia (Liga Nordului – câștigător al ultimelor alegeri naționale), Austria (Partidul Libertății Austriece), Olanda (Partidul Libertății), Polonia (Congresul Noii Drepte), Belgia (Interesul Flamanzilor) și Germania (Partidul Albastru).
Proiecțiile mandatelor pentru România
Conform datelor compozite din sondajele naționale făcute publice pe parcursul lunii martie, PSD ar obține 11 mandate (29% din intențiile de vot), PNL 9 mandate (cu intenție de vot de 24,7%), Alianța 2020 USR PLUS ar avea 5 mandate (intenție de vot 14,2%), pentru ALDE ar reveni 4 mandate (intenție de vot 10,7%), alte 3 mandate ar fi alocate Pro România (care ar avea 9,6% din intențiile de vot), iar UDMR și-ar adjudeca un singur mandat (intenție de vot 5%). Fostul partid al Elenei Udrea, PMP, nu ar trece de pragul electoral, obținând doar 4,7% din intențiile de vot.
Cei mai mulți europarlamentari români ar fi afiliați grupului socialiștilor (S&D), respectiv popularilor europeni (PPE)
Dacă ținem cont de afilierea partidelor românești la grupurile politice din Parlamentul European, atunci grupul socialiștilor ar reuni cei mai mulți dintre europarlamentarii români (cei de la PSD și Pro România), aproape la egalitate cu grupul popularilor (PPE) care ar primi europarlamentarii liberali și pe cei din Alianța 2020 USR PLUS. Grupul ALDE ar primi aleșii de pe listele partidului lui Tăriceanu, iar candidatul UDMR va fi afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Este de discutat dacă toți cei care vor fi aleși pe listele partidelor noi (Pro România, USR și PLUS) se vor afilia grupurilor politice în care este cel mai probabil să se înscrie respectivele partide.
Foști comisari europeni, primari, jurnaliști, preoți dar și trei dintre foștii prim miniștri ai României ar fi printre viitorii europarlamentari români
Având în vedere listele de candidați anunțate de către partidele politice românești și ținând cont de numărul de mandate pe care l-ar putea obține în urma rezultatelor alegerilor din 25 mai, europarlamentarii români ar fi următorii:
- Din partea PSD: ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb, jurnalista de la Antena 3 Carmen Avram, Claudiu Manda (senator), Chris Terhes (preot), Dan Nica (europarlamentar), Maria Grapini (europarlamentar), Tudor Ciuhodaru (deputat, de profesie medic), Dragoș Benea (senator), Victor Negrescu (ministrul Afacerilor Europene), Andi Cristea (europarlamentar) și Natalia Intotero (ministrul Românilor de Pretutindeni).
- Din partea PNL: Rareș Bogdan (jurnalist), Mircea Hava (primar în Alba Iulia), Siegfried Mureșan (europarlamentar), Vasile Blaga (senator), Adina Vălean(europarlamentar), Daniel Buda(europarlamentar), Dan Motreanu (deputat), Gheorghe Falcă (primarul Aradului) și Cristian Bușoi (europarlamentar).
- Din partea Alianței 2020 USR PLUS: Dacian Cioloș (fost comisar european, fost prim ministru), Cristian Ghinea (USR, deputat), Dragoș Pîslaru (PLUS – fost ministru al Justiției în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș), Clotilde Armand (USR, consilier local București) și Dragoș Tudorache (PLUS – fost ministru al Muncii în guvernul tehnocrat).
- Din partea ALDE: Norica Nicolai (europarlamentar), Daniel Barbu (fost președinte al AEP), Renate Weber (europarlamentar) și Ovidiu Silaghi (fost ministru al transporturilor).
- Din partea Pro România: Victor Ponta (fost prim ministru), Corina Crețu (actual comisar european) și Mihai Tudose (fost prim ministru).
- Din partea UDMR: Iuliu Winkler (europarlamentar).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
