Într-un dialog cu jurnalistul Val Vâlcu, Roxana Bojariu (ANM) subliniază importanța adaptării la schimbările climatice prin luarea în considerare a caracteristicilor naturale ale fiecărei zone. Aceasta atrage atenția că soluțiile rigide, precum digurile construite peste tot, sunt dăunătoare pentru comunitate și propune o abordare echilibrată, care să respecte natura și să fie specifică fiecărei localități.

Adaptarea la schimbările climatice trebuie să fie particularizată la nivel local, cu implicarea comunităților și a experților. Roxana Bojariu critică reacțiile lente ale autorităților în fața fenomenelor extreme și sugerează o mai mare conștientizare și pro-activitate în gestionarea fenomenelor meteo extreme.

Să mergem în sensul naturii, nu împotriva ei

 

Roxana Bojariu (ANM): "(...) E adevărat că nu trebuie să revenim la ceea ce era cu mai multe mii de ani și să facem agricultură ca acum mai multe mii de ani, dar trebuie să înțelegem totuși ce oferă natura și, evident, cu știință și cu tehnologie, să facem un pas peste soluțiile acestea rigide care merg împotriva naturii: casele așezate în luncile marilor râuri sau micilor râuri și ale pârâurilor.

(N.r., De exemplu, să ne gândim la un pârâu pe care poți să-l treci cu piciorul, dar când ai cantități foarte mari de apă — nici măcar nu ai unde să se canalizezi apa și atunci ai problemele astea mari. Atunci când ne dezvoltăm localitățile, trebuie să fim mult mai atenți la natură și să mergem în sensul naturii, nu împotriva ei.

Val Vâlcu: Cel mai bun exemplu: în '88-89, chiar înainte de prăbușirea comunismului, a fost îndiguit malul drept al Dunării, a fost secată Delta mică dintre Galați și Tulcea, deci România voluntar și-a tăiat o parte din Deltă (...). Acolo era o suprafață cât jumătate din județul Tulcea. Suprafața a fost îndiguită. În fiecare an crește apa, intră apa în căpitănia portului Galați, pe partea cealaltă: în loc să se ducă înspre Măcin, pe malul acela, să ducă Dunărea și să creeze acea salbă de lacuri care, turistic, puteau fi o concurență pentru Delta Dunării, s-a obținut ceva teren agricol... și pagube pe partea cealaltă.

Roxana Bojariu (ANM): Teren agricol care nici el nu va putea fi exploatat mult timp pentru că intervin aici și fenomenele de eroziune a solului, fel de fel de probleme.

Inquam Photos/George Călin

Nu trebuie să cădem nici într-o altă extremă a îndiguirii

 

Val Vâlcu: Prin 2005, se rugau cei care țin la natură să crape digul și să recapete Dunărea, Delta dintre Galați și Tulcea, că nu mai avea mult: era apa foarte mare atunci, în 2005-2007.

Roxana Bojariu (ANM):  În vestul Europei, există proiecte în care se elimină în unele zone digurile, pentru a restaura zonele umede. E adevărat că nu trebuie să cădem nici într-o altă extremă, adică în unele locuri sunt chiar foarte folositoare digurile pentru comunitățile locale, dar nici să exagerăm și să punem diguri peste tot - asta înseamnă să mergi împotriva naturii. Trebuie găsită acea cale de aur, care să fie specifică locului unde ne aflăm, nu să folosim lucruri pe care le-am citit, le-am găsit bune la alții, dar care la noi nu se potrivesc. De asta e foarte important, când vorbim despre schimbarea la adaptarea climei, dincolo de cadrul general, național pe care îl avem, pentru că avem o nouă Strategie de adaptare la schimbările climatice.

Dar această strategie la nivel național, care vine și cu informații pe sectoare ale economiei și ale societății, deci acest cadru național trebuie neapărat particularizat chiar la nivel de unitate administrativ-teritorială. Fiecare primărie ar trebui să-și facă planurile în noile condiții climatice, mai ales că ei acolo știu foarte bine de unde ar putea să le vină apa.

E adevărat, cu un expert alături, nu un singur, e clar. Dar fără comunitatea locală, nici experții nu pot să ajungă la soluțiile cele mai eficiente. Asta este urgența, după părerea mea - o adaptare la nivel local.

Sunt acele comitete locale pentru situații de urgență. Eu m-am mirat când am auzit că un primar spune că nu l-a anunțat prefectul. Ei trebuiau să se autosesizeze și comitetele locale la nivel de unitate administrativ-teritorială trebuiau să se activeze imediat când au văzut, de exemplu, codul portocaliu.

Poate și la cod galben...  se gândesc oamenii. Hai să vedem ce s-ar putea - să își facă planuri: Care sunt casele izolate, unde sunt bătrânii? Adică lucrurile nu trebuie lăsate la modul ăsta atât de lent, de o reacție lentă, în serie, de asta, ierarhică.

Oamenii trebuie să devină conștienți că trăim schimbarea climei.

***

Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030 se găsește integral aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/287810 

"În cadrul ședinței de guvern de miercuri, 14 august, Executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Hotărârea de Guvern pentru adoptarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050. Această strategie esențială, realizată cu sprijinul Administrației Prezidențiale și a Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice din cadrul Guvernului României, consolidează capacitatea României de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice, aliniindu-se totodată la angajamentele internaționale asumate prin Acordul de la Paris și legislația europeană", se arată pe site-ul Ministerului Mediului.

"SNASC își propune să îmbunătățească capacitatea de adaptare a sistemelor socio-economice și ecologice ale României, cu scopul de a reduce impactul schimbărilor climatice asupra populației și mediului. Strategia oferă un cadru coerent și durabil pentru ca societatea și economia națională să se adapteze dinamic la provocările climatice, asigurând o dezvoltare sustenabilă și protecția cetățenilor.

Unul dintre principalele beneficii ale acestei strategii este protejarea cetățenilor și a comunităților vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi: seceta, inundațiile sau fenomenele meteorologice extreme. SNASC promovează soluții bazate pe natură și adaptarea ecosistemică, subliniind importanța conservării biodiversității și a serviciilor ecosistemice pentru o dezvoltare durabilă.

Strategia acoperă multiple sectoare cheie, inclusiv resursele de apă, pădurile, sănătatea publică, educația, energia și transporturile, oferind direcții clare de acțiune și măsuri specifice pentru fiecare domeniu. Aceste măsuri vor fi monitorizate și evaluate periodic, asigurând o implementare eficientă și adaptată contextului național.

Adoptarea SNASC este, de asemenea, o condiție esențială pentru obținerea unui împrumut de 466,9 milioane Euro din partea Băncii Mondiale, destinat dezvoltării de politici privind managementul riscului de dezastre. Acest sprijin financiar va facilita implementarea măsurilor necesare pentru reducerea vulnerabilității României la riscurile climatice și pentru promovarea unui model de dezvoltare durabilă", se mai arată în comunicatul de presă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News