Data actualizării: 11.11.2021 21:28
Data publicării: 11.11.2021 21:25

Academicianul Constantin Ionescu-Tîrgoviște, la 84 de ani. Reguli de aur pentru o viață sănătoasă / video

Autor: Anca Murgoci | Categorie: Sanatate

Profesorul Tîrgoviște

Academicianul Constantin Ionescu-Tîrgoviște, celebru medic diabetolog, profesor la Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a împlinit, joi, 84 de ani.

Medicul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 11 noiembrie 1937, la Târgovişte.

Este absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1963), obţinând titlul de doctor în medicină în anul 1971. A trecut prin toate treptele ierarhice ale profesiei, până la medic primar în medicină internă (din 1972). Desfăşoară o intensă activitate didactică, parcurgând toate gradele până la cel de profesor (din 1999) la Clinica de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. A fost directorul Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Prof. dr. N. C. Paulescu din Bucureşti (1997-2006). Pe parcursul a patru decenii de activitate ştiinţifică şi spitalicească a adus contribuţii importante la ridicarea nivelului asistenţei bolilor de nutriţie din România: a organizat Secţia de Urgenţe Metabolice Diabetice din cadrul Institutului, a înfiinţat un laborator de cercetări genetice diabetologice, unul de explorări neurofiziologice, a dezvoltat numeroase colaborări internaţionale în domeniul diabetologiei.

Rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice, axate îndeosebi pe identificarea caracteristicilor genotipice şi fenotipice ale diabetului zaharat în România, se regăsesc în peste 300 de lucrări de specialitate, apărute în ţară şi în străinătate, dintre care menţionăm: Hipertensiunea de origine renală (1974), Stările hiperosmolare (1974), Echilibrul acido-bazic (1978), Bazele biochimice ale nutriţiei (1985), Hipoglicemiile (1990), Teoria şi practica acupuncturii moderne (1992), Insulina, descoperirea medicală a secolului aparţine românului N. C. Paulescu (1996), Re-Discovery of Insulin (1996), Diabetologia modernă (1997), Diabetul în România (2001), Istoria Neuropatiei Diabetice în România (2013) ş.a.

Invenţii patentate care îi aparţin: Fitodiab (produs antidiabetic); Fitolip (produs hipolipemiant); soluţii alcaline infuzabile; aparat pentru stimularea şi detectarea punctelor în acupunctură; Neuromion, produs fitoterapeutic pentru tratamentul neuropatiei diabetice.

Este membru în consiliile editoriale ale unor publicaţii de profil din ţară şi din străinătate. De asemenea, este iniţiatorul şi coordonatorul Uniunii Medicale Black Sea Diab, care cuprinde cele 12 ţări riverane bazinului Mării Negre. Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România (din 1993), preşedinte al Societăţii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (2001-2003), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Chişinău, membru al Societăţii Române de Ateroscleroză (din 1997), membru al Societăţii Române de Obezitate (din 1992), al grupului NEURODIAB (din 1990), al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (din 1991), al Societăţii Internaţionale pentru Studiul Durerii (IASP) (1989), al Federaţiei Internaţionale de Diabet (din 1982), al Grupului de Educaţie a Diabetului (din 1982) ş.a. Este preşedintele Asociaţiei Medicale Române (din 2005). A primit, în 1992, Premiul Parhon al Academiei de Ştiinţe Medicale, iar în 1995 i-a fost decernată cea dintâi medalie N. C. Paulescu, conferită pentru contribuţia adusă diabetologiei române. Membru corespondent al Academiei Române din 21 iulie 2003, devine membru titular al acestui înalt for ştiinţific în 2015, conform Romedic.

Urmăriți aici trei interviuri acordate de Prof. Dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte la DC News:

Țeapă nutriționiști români. AVERTISMENTUL academicianului Tîrgoviște

Nu este cartier în care să nu vedem că se află un cabinet de nutriție. După un curs plătit, orice, fără prea mult efort, chiar dacă are, de exemplu, doar șapte clase, poate să-și câștige titulatura de "nutriționist". Primesc o diplomă, iar mulți români, din păcate, își lasă sănătatea în mâinile lor.

Academicianul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, invitatul DC News în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate" realizată de către prof. dr. Irinel Popescu, președinte al Academiei de Științe Medicale, a tras un semnal de alarmă vizavi de acest subiect.

"Libertatea prost înțeleasă a făcut să apară unele anomalii. Mi-a spus una dintre colegele mele că, din curiozitate, s-a înscris la un curs de nutriție care se ține cu acordul Ministerului Muncii. Sunt cursuri la care se poate înscrie oricine chiar și dacă are șapte clase sau mai puțin. Este suficient să îi placă nutriția. Acolo se spune așa: 'oricine are interes pentru nutriție se poate înscrie'. Plătește cursul și capătă o diplomă cu titlul de nutriționist pe care o poate pune la cabinet.

Vă dați seama ce fel de instrucție poate să facă un asemenea om? Nutriția este un domeniu foarte complicat. Noi suntem specialitatea 'Diabet, nutriție și boli metabolice' și nu putem nici noi să cuprindem toată nutriția. În schimb, se aruncă pe piață titulaturi care sunt atât de periculoase încât oamenii nu își dau seama. Oamenii se duc cu gânduri bune, dar ce se propagă acolo... ar trebui să fie și instituțiile statului mai atente la propunerile acestea. (...) Există un curs de nutriție, masterat, la Școala de Asistente Medicale. Acolo știu ce să predea fiecărei categorii de pacienți. Nutriția este un lucru fundamental", a zis profesorul.

Ce s-a întâmplat odată cu apariția frigiderelor

"Patologia metabolică, obezitatea, sindromul metabolic, diabetul zaharat au crescut continuu, ca incidență, din anii '50 și până azi. Cineva, recent, făcea un review în care plasa acest moment cu apariția frigiderelor.

Frigiderele au început să adune mai multe alimente, fiind la îndemâna omului. Acest lucru a condus, pe de o parte, la alterarea unor proprietăți ale alimentelor. Pe de altă parte, am ajuns la alimente care puteau fi consumate oricând dorea omul, în cantitatea care era, de regulă, mai mare decât activitatea fizică. În plus, și automobilele au scăzut gradul de activitate fizică", a zis profesorul.