Procurorii DIICOT efectuează miercuri dimineață 93 de percheziții pe raza județelor Cluj, Alba, Brașov, Mureș, Harghita, Maramureș, Satu Mare și a municipiului București. Acțiunea de amploare vizează destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în evaziune fiscală cu autoturisme de lux provenite din achiziții intracomunitare.

Potrivit unui comunicat DIICOT, în perioada 2009 — 2015, pe teritoriile României (județele Cluj, Harghita și Mureș și în municipiul București), Ungariei și Germaniei, s-a constituit un grup infracțional organizat format din 11 suspecți. Membrii grupului acționau în sensul operaționalizării unui circuit în care au fost angrenate societăți comerciale care au funcționat legal, dar și firme de tip "fantomă" utilizate în ample operațiuni circumscrise evaziunii fiscale în domeniul tranzacțiilor cu autoturisme de lux provenite din achiziții intracomunitare.

"Membrii grupării au comercializat autoturisme prin intermediul unor societăți comerciale 'interfață' care derulau activități de comerț evidențiate în documentele contabile cu autoturisme de lux achiziționate de la societăți comerciale intermediare, acestea aprovizionându-se, la rândul lor, de pe piața intracomunitară, cu astfel de bunuri (în principal din Germania). Pentru deducerea TVA de plată în urma vânzării autoturismelor de către societățile intermediare, au fost înregistrate în contabilitate achiziții fictive de la firme 'fantomă', înființate de membrii grupului, având drept scop acumularea obligațiilor de plată către bugetul de stat", se arată în comunicat.

DIICOT precizează că mecanismul evazionist a presupus existența unui număr ridicat de firme, controlate în drept și, după caz, în fapt de aceleași persoane fizice care se regăsesc în structura grupării (membri constituenți și aderenți), fiind structurate pe mai multe paliere.

"Astfel, primul palier îl reprezentau societăți implicate în circuitul evazionist aflate la interfața cu clienții (persoane fizice sau juridice) interesați de achiziționarea de autoturisme de lux second-hand din țări ale UE, adesea bunurile fiind achiziționate în leasing financiar. Din punct de vedere al circuitului documentelor, achizițiile intracomunitare de autoturisme s-au realizat în numele societăților aflate pe palierul 2 și nu în numele celor de interfață, deși faptic bunurile ajungeau de la furnizorii din UE direct în custodia firmelor aflate pe palierul 1", susțin procurorii.

[citeste si]

Anchetatorii au constatat un comportament atipic în ceea ce privește prețurile practicate de firmele aflate pe palierul 2 în raport cu cele din palierul 1, existând numeroase situații în care autoturismele achiziționate intracomunitar erau revândute către societățile interfață cu prețuri inferioare.

"Prin această modalitate s-a urmărit obținerea unui preț competitiv pentru clienții firmelor de interfață și totodată înregistrarea în evidențele contabile ale firmelor din palierul 2 a unui TVA de plată în cuantum cât mai redus. S-a reținut că eludarea TVA-ului datorat bugetului de stat ca urmare a vânzărilor de autoturisme către firmele din palierul 1 s-a produs prin înregistrarea de cheltuieli nereale, respectiv de facturi de achiziții de bunuri și servicii fictive de către cele aflate pe palierul 2, de la firme aflate pe palierele 3 și 4. În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că palierul 3 a reprezentat un nivel intermediar fiind format, în general, din firme 'conductă', specializate în emiterea de facturi reflectând operațiuni fictive către cele din palierul 2", se mai precizează în comunicat.

În ceea ce privește palierul 4, DIICOT menționează că acesta a apărut ca urmare a necesității de a face ineficiente eventualele controale la firmele aflate pe palierele superioare.

"Societățile aflate la acest nivel erau controlate de membrii grupului doar la modul faptic. Deși firmele aflate pe palierul 4 realizau livrări importante de bunuri și servicii fictive spre cele aflate pe palierele superioare, în cazul acestora nu s-au regăsit  achizițiile corespunzătoare livrărilor efectuate", mai arată sursa citată.

Prejudiciul produs bugetului de stat este de aproximativ 4,5 milioane euro, reprezentând TVA eludat de la plată prin evidențierea de documente atestând cheltuieli nereale cu achiziții fictive. Prejudiciul invocat de procurori provine de la o structură cuprinzând peste 40 de societăți "fantomă" care nu au declarat achiziții interne, nu au evidențiat în contabilitate livrările, ulterior fiind cesionate unor cetățeni din Ungaria.

Acțiunea a fost efectuată împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca, cu sprijinul ANAF — DGAF și Grupării Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca, iar suportul tehnic și informativ a fost asigurat de Serviciul Român de Informații, conchide DIICOT.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News