UPDATE: Premierul Nicolae Ciucă şi-a exprimat, miercuri, tristeţea pentru decesul fostului secretar de stat al SUA Madeleine Albright, pe care a caracterizat-o drept "o personalitate excepţională".

"Am aflat cu tristeţe că doamna Albright ne-a părăsit azi. O personalitate excepţională! Moştenirea sa şi neobosita sa susţinere pentru libertate şi democraţie vor fi reţinute", a transmis Ciucă, pe pagina de Twitter a Guvernului.

Şefa diplomaţiei americane între 1997 şi 2001, în administraţia preşedintelui democrat Bill Clinton, Madeleine Albright a murit de cancer, au afirmat apropiaţii, care salută un neobosit apărător al democraţiei şi al drepturilor omului, conform Agerpres.

Pentru ce a rămas celebră 

Albright s-a născut în 15 mai 1937 în Cehoslovacia şi şi-a părăsit ţara, fugind de nazişti, în timpul celui de-al doilea război mondial.

În Statele Unite a ajuns ambasadoare la ONU în 1993 şi s-a remarcat ca diplomată cu un discurs dur, într-un guvern care a ezitat să se implice în două din cele mai mari crize din deceniul 1990 - genocidul din Rwanda şi cel din Bosnia-Herţegovina.

Ea a insistat pentru adoptarea unei linii mai dure faţă de sârbii bosniaci, dar în primul mandat al lui Clinton mulţi experţi în politica internaţională au reamintit experienţa americană din Vietnam şi s-au opus vehement repetării aceloraşi greşeli în Balcani.

Washingtonul a reacţionat colaborând cu partenerii din NATO pentru atacuri aeriene care au forţat încheierea conflictului din Bosnia, care dura deja de trei ani.

Experienţa de refugiată a determinat-o pe Albright să insiste ca Statele Unite să îşi asume rolul de superputere. Ea a dorit un "internaţionalism cu forţă", îşi reaminteşte John O'Brien, unul din consilierii ei în timpul războiului din fosta Iugoslavie. O dată, chiar, ea a iritat un şef din Pentagon, întrebând de ce forţele armate americane au peste un milion de soldaţi, dacă nu îi folosesc niciodată.

Pe când încă nu găsise ecou în administraţia Clinton la argumentele în favoarea unei reacţii mai rapide şi mai puternice, Albright a susţinut tribunalul ONU pentru crime de război, care în cele din urmă i-a judecat pe preşedintele Serbiei, Slobodan Miloşevici şi pe unii lideri ai sârbilor bosniaci.

În 1996, s-a remarcat prin duritatea atitudinii după un incident în care avioane militare cubaneze au doborât două aeronave neînarmate cu baza în SUA, folosind chiar un termen vulgar din spaniolă, cu sensul figurat de curaj: "Asta nu înseamnă cojones, ci laşitate".

Ca secretar de stat, Albright a făcut în 2000 o vizită la Phenian, unde s-a întâlnit cu conducătorul de atunci al Coreei de Nord, Kim Jong-il, în încercarea de a obţine renunţarea la programul nord-coreean de înarmare nucleară. Ea a fost oficialitatea americană de rangul cel mai înalt care a ajuns în statul comunist izolaţionist din estul Asiei, dar în cele din urmă eforturile respective nu au dat rezultate.

După ce preşedinţia lui Bill Clinton s-a încheiat, Madeleine Albright a devenit un simbol pentru o întreagă generaţie de femei mai tinere, pe care le-a inspirat să lupte pentru respect şi recunoaştere în profesiile lor. Au rămas celebre cuvintele pe care le-a spus de multe ori: "În iad există un loc special pentru femeile care nu se ajută una pe alta".

Critici dure la adresa lui Trump

În 2017 Madeleine Albright, fostul secretar de stat al SUA,  a declarat că este gata să "se înregistreze drept musulmancă" în semn de solidaritate, în contextul informațiilor conform cărora președintele Donald Trump intenționa să ia decizii care vor afecta imigranții din SUA. 

"Am fost crescută în religia catolică, am devenit episcopaliană (enoriaș al Bisericii Anglicane în SUA, n.r.) și am descoperit ulterior că familia mea este de origine evreiască. Sunt gata să mă înregistrez drept musulmancă în semn de solidaritate", a scris Albright pe contul său de Twitter. VEZI MAI MULTE AICI

Albright: Trei pași pentru strategia Vestului în Ucraina

Șefa diplomației americane în timpul conflictului din Kosovo, Madeleine Albright (1997 - 2001), a semnat în 2014 un editorial în Washington Post intitulat "Obligațiile Vestului față de Ucraina". Fostul secretar de stat îl descria pe Vladimir Putin drept un "revizionist" care a folosit singurele două instrumente de care dispune pentru a anexa Crimeea: propaganda și puterea militară.

"În primul rând - scrie Albright, statutul teritoriilor pretinse de Putin trebuie să rămână disputate. Crimeea nu ar trebui să primească ajutor, iar oficialii săi nu trebuie să obțină recunoaștere internațională". Americanii, europenii și Fondul Monetar Internațional trebuie să sprijine Ucraina cu fonduri, un plan și consilieri, adaugă prima femeie secretar de stat din istoria SUA.

În a doua parte, SUA și aliații trebuie să lase de înțeles Rusiei că este binevenită dacă alege să fie un membru responsabil al  ordinii internaționale", mai spune Madeleine Albright.

Ea indică și persoanele spre care ar trebui să țintească sancțiunile impuse de Occident. "Nu noi decidem cine guvernează Rusia. Dar autoritatea lui Putin stă în rolul său de arbitru între cei 400 de așa-numiți oameni de putere, care sunt beneficiari ai băncilor și companiilor controlate de stat. Ei trebuie să simtă prețul acțiunilor lui (Putin). Activele lor ar trebui să fie obiectul examinării atente și a interdicțiilor când încalcă limitele internaționale", consideră fosta șefă a diplomației americane.

"În al treilea rând, și cel mai important, deplasarea președintelui Obama în Europa pentru G7 și summit-ul SUA-UE trebuie să producă o strategie pentru țările de la granița Rusiei. Punctul crucial al oricărei strategii trebuie să fie crearea unor legături sociale și economice durabile pentru Ucraina și Vest", mai scrie Albright.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News