Istoricul Marius Oprea a vorbit la interviurile DC News, în 2017, despre Revoluția românească din 1989. Acesta a mărturisit un episod extrem de tensionat din timpul unei întâlniri dintre Gorbaciov și Ceaușescu.

În preajma Revoluției, Nicolae Ceaușescu izolase România atât de Vest, cât și de blocul estic al statelor comuniste care experimentau reformele (perestroika) impuse de Mihail Gorbaciov, liderul URSS. 

Nicolae Ceaușescu a respins aceste reforme care, alături de alți factori, aveau să prăbușească din interior regimurile comuniste. A avut întrevederi cu Gorbaciov, atât în mai 1987 la București, cât și în 4 decembrie 1989, la Moscova, unde avea loc întrevederea statelor semnatare ale Tratatului de la Varșovi.

Ceaușescu a primit semnale privind retragerea din fruntea PCR. Le-a ignorat. Istoricul Marius Oprea povestește o întrevedere tensionată dintre Nicolae Ceaușescu și Mihai Gorbaciov, relatată chiar de Emil Bărbulescu, nepotul lui Ceaușescu.

”Am discutat cu Emil Bărbulescu. El fusese șeful Securității din Olt și unul dintre preferații lui Nicolae Ceaușescu. El susține că a fost martor al întâlnirii dintre Gorbaciov și Ceaușescu. Nu un martor direct, era dincolo de ușa unde se purtau aceste discuții. Ajunseseră la un nivel atât de acut neînțelegerile încât și gărzile lui Ceaușescu și cele ale lui Gorbaciov stăteau și erau gata să pună mâna pe arme și să intervină.

Bărbulescu susține că atunci, ca o contra-ofensivă la cererile intempestive ale lui Gorbaciov de a trece la reformarea sistemului, ar fi trecut la ridicarea problemei Basarabiei și la retrocedarea integrală a tezaurului. Ceaușescu nu se racordase nicio secundă pe niciun palier la solicitările, de altfel legitime ale lui Gorbaciov, care țineau de o minimă deschidere a unui sistem aflat sub o presiune maximă”, a precizat Marius Oprea la interviurile DC News.

Totodată, istoricul subliniează ”grava criză” care, ”era mai ales de natură economică”.

”S-ar putea spune că Revoluția din 1989 era rezultatul unei implozii economice pe care deja regimul o suferise. În România nu mai funcționa decât aparatul represiv. În rest, totul se afla într-un colaps economic”, a mai precizat Marius Oprea.

A murit Mihail Gorbaciov, scrie Agenția TASS, care citează informațiile de la spitalul unde acesta se afla. Acesta avea vârsta de 92 de ani

Mihail Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

Preocupat de noul Război Rece

Cea mai importantă moştenire a lui Gorbi, aşa cum era el cunoscut în Occident, este faptul că a pus capăt cursei înarmării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite şi, prin urmare, Războiului Rece, scrie EFE. Din acest motiv, potrivit secretarului său, Gorbaciov era în prezent îngrijorat de o posibilă revenire la antagonismul între Rusia, succesorul modern al defunctei URSS, şi Occident, şi profita de orice intervenţie pentru a insista ca marile puteri să renunţe la armamentul nuclear.

Tensiunile cu privire la o posibilă expirare a ultimului tratat privind reducerea armelor nucleare strategice între Moscova şi Washington, START, l-a făcut să se teamă de ceea ce era mai rău.

Îngrijorarea există, însă Gorbaciov a avut mereu încredere că se poate evita o nouă cursă a înarmărilor şi un nou Război Rece, explica Palajcenko, care l-a însoţit la toate summiturile la care Gorbaciov a participat alături de omologul american Ronald Reagan. Palajcenko insista că Gorbaciov era un om politic realist care, în orice situaţie, încearca mereu să găsească o a treia cale pentru a soluţiona o problemă şi pentru a reduce tensiunile. Vezi mai multe aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News