'Compozitorul Cornel Ţăranu (1934-2023) a plecat dintre noi duminică, 18 iunie, la Cluj-Napoca, cu câteva zile înainte de a împlini vârsta de 89 de ani. Figură emblematică a componisticii româneşti, Cornel Ţăranu a semnat numeroase lucrări de muzică de cameră, vocală şi orchestrală, interpretate pe scene internaţionale. A modelat decisiv şcoala muzicală clujeană, în calitate de profesor, dirijor, director artistic al ansamblului Ars Nova şi al Festivalului muzical Cluj Modern', se arată într-un comunicat trimis, luni, de UCMR.

Potrivit sursei citate, absolvent al Conservatorului din Cluj (1951-1957), unde l-a avut ca profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie pe Sigismund Toduţă, Cornel Ţăranu s-a perfecţionat apoi la Paris (cu Olivier Messiaen şi Nadia Boulanger) şi la Darmstadt (la cursurile lui Gyorgy Ligeti, Bruno Maderna şi Christoph Caskel). Din 1975 a devenit profesor la Academia de Muzică din Cluj, ulterior doctor în muzicologie, iar din 1993 membru al Academiei Române. A susţinut cursuri de măiestrie în Statele Unite, Elveţia, Germania şi Israel. Printre distincţiile care i-au recompensat activitatea componistică, se numără mai multe premii ale UCMR, premiul Academiei Române (1973), premiul discului Koussevitzky (1982), Ordinul de Cavaler al Artelor şi Literelor (2002).

'Într-o carte apărută recent 'Cu Cornel Ţăranu, printre ghirlande şi coloane sau stilul ca atom', în Siluete în mişcare, Bucureşti, 2021), compozitorul Dan Dediu afirma: 'Cornel Ţăranu îşi creează rapid un limbaj personal, centrat pe melodicitate fragmentată, scări modale cromatice, inserţii melismatice din folclorul arhaic (bocete, doină) şi staze armonice ostinate, viscerale. Nu lipsesc din opţiunile sale stilistice serialismul, improvizaţia condusă, muzica de metisaj şi postmodernismul.

Extrem de prolific şi mânuitor dibaci al vocii umane, Ţăranu se va orienta în special spre muzica simfonică şi vocal-simfonică, compunând patru simfonii şi alte piese simfonice, printre care se numără complexa Ghirlande (1979), exotica Saramandji (2009), precum şi opusurile polistiliste Baroccoco (2004) şi Bachiana (2018), oratoriul Lăutarul (2012-13) şi operele Secretul lui Don Giovanni (1969-70) şi Oreste-Oedipe (1999-2001). Asemenea prietenului său Pascal Bentoiu, Ţăranu se va adânci în reconstituirea şi orchestrarea unor partituri neterminale ale lui George Enescu: Caprice roumain pentru vioară şi orchestră şi Strigoii, după poezia lui Mihai Eminescu, se mai arată în comunicat. Înmormântarea va avea loc la Cluj Napoca, joi, 22 iunie, precizează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News