O tehnică de depistare a primelor semne ale bolii Parkinson, care ar putea ajuta la ''frânarea şi chiar la prevenirea'' acestei afecţiuni, este mai aproape de realitate după ce o echipă de cercetători britanici a anunţat că a făcut un pas în această direcţie, potrivit unui studiu publicat joi, citat de AFP.

Detectarea precoce a bolii Parkinson reprezintă obiectivul principal al oamenilor de ştiinţă care studiază această afecţiune neurodegenerativă, a doua cea mai frecventă, după Alzheimer.

Tratamentele utilizate în prezent în cazul Parkinson acţionează asupra simptomelor (tremor, tulburări motorii, probleme de somn...), însă nu vindecă boala care debutează cu câţiva ani înainte ca primele semne să fie vizibile, fapt ce o face foarte dificil de diagnosticat.

Parkinson este caracterizată de degenerarea neuronilor dopaminergici, care produc dopamină, neurotransmiţător esenţial pentru controlul mişcărilor corpului.

Însă un studiu publicat joi în jurnalul ştiinţific Lancet Neurology sugerează că stadiile incipiente ale bolii ar putea fi asociate cu o deteriorare a sistemului de producţie a serotoninei în creier. Acest neurotransmiţător intervine în special în reglarea stării de spirit şi a somnului.

În timp, cercetătorii speră să identifice foarte devreme persoanele cu risc ridicat, susceptibile să dezvolte Parkinson.

"O detectare precoce a schimbărilor în sistemul de producţie a serotoninei ar putea deschide calea către dezvoltarea unor terapii noi pentru frânarea şi chiar prevenirea evoluţiei Parkinson, a asigurat profesor Marios Politis, autor principal al studiului realizat la King's College London şi finanţat de Fundaţia Lily Safra.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat 14 pacienţi purtători ai unei mutaţii genetice foarte rare (în gena SNCA), care face ca riscul de a dezvolta boala Parkinson să fie cvasi-sigur, după cum notează Press Association.

Aceşti pacienţi au fost recrutaţi în nordul peninsulei Peloponez din Grecia, locul în care a apărut această mutaţie rară, precum şi în Italia, unde a ajuns prin migraţii.

Jumătate dintre aceşti pacienţi prezentau deja simptome fizice ale bolii Parkinson, iar cealaltă jumătate nu avea astfel de semne.

De asemenea, la studiu au participat 65 de pacienţi cu Parkinson care nu prezentau respectiva mutaţie genetică şi 25 de participanţi neafectaţi de boală.

Toţi subiecţii au fost supuşi unor examinări foarte performante ale creierului.

În urma comparării tuturor datelor a rezultat că degradarea sistemului de producţie a serotoninei debutează la pacienţii cu boala Parkinson cu mult înainte de apariţia primelor simptome şi înainte ca sistemul de producţie al dopaminei să fie la rândul său afectat.

Deşi rezultatele au fost considerate "încurajatoare" de oameni de ştiinţă care nu au fost implicaţi în acest studiu, ei au subliniat că cercetarea prezintă unele limitări. În primul rând, numărul redus de voluntari predispuşi genetic la boala Parkinson. "Studii de mai mare anvergură ne-ar putea confirma aceste rezultate", a subliniat profesor Derek Hill de la University College London.

O altă limitare, evidenţiată chiar de autorii cercetării, este aceea că tehnica imagistică utilizată este foarte costisitoare şi nu este răspândită, ceea ce nu permite generalizarea acesteia ca instrument de detectare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News