O echipă de formată din cercetători de la Universitatea din Leeds, din Marea Britanie, și de la Universitatea din Edinburgh, din Scoția, a creat un echivalent artificial al limbii umane. Participanţii la proiect au reușit să facă acest lucru prin colectarea de mulaje de pe suprafața limbii de la 15 persoane. Apoi, acestea au fost scanate 3D pentru a identifica dimensiunile, densitatea şi fermitatea fiecărei limbi. Organul sintetic este format din suprafețe moi și are o textură similară celei pe care o putem observa la limba umană. Invenția ar putea aduce beneficii imense industriilor alimentară și farmaceutică. De asemenea, această limbă artificială – realizată cu o imprimantă 3D – are potențialul de a schimba în bine viața multor oameni care suferă de afecțiuni la nivel bucal.

Această replică a limbii umane imită topologia, elasticitatea și umectabilitatea (modul în care un lichid rămâne în contact și se răspândește pe o suprafață), o premieră absolută în domeniul ştiinţei medicale. Crearea unui corespondent sintetic al unei părți atât de complexe a anatomiei noastre cum e limba deschide noi orizonturi în ce priveşte medicina viitorului şi tratarea unor afecţiuni clinice. De pildă, în tratamentul sindromului gurii uscate de care suferă aproximativ 10% din populație, în general, și 30% dintre vârstnici, notează inventatorii într-un comunicat de presă. Efren Andablo-Reyes, cercetător la Școala de Științe Alimentare și Nutriție de la Universitatea din Leeds și autor principal al lucrării, afirmă că „reproducerea suprafeței limbii umane presupune depășirea unor provocări unice. Sutele de structuri care seamănă cu niște muguri mici, numite papile, îi conferă limbii textura aspră care, în combinație cu natura moale a țesutului, creează o textură complicată din perspectivă mecanică.”

Membrii echipei s-au folosit de experiența acumulată în fizica materialelor moi, stomatologie, inginerie mecanică și informatică pentru a crea această limbă artificială. Echipa a folosit în continuare simulări computerizate și modele matematice pentru a crea suprafața, pe care au realizat-o, în cele din urmă, cu o imprimantă 3D. „Capacitatea de a produce replici exacte ale suprafețelor limbii, cu structură și proprietăți mecanice similare, va ajuta la eficientizarea cercetării în domeniile îngrijirii bucale, alimentar și terapeutic”, a explicat Michael Bryant, coautor al studiului. Potrivit echipei de cercetare, această limbă artificială ar putea fi folosită ca instrument pentru identificarea alimentelor și băuturilor contrafăcute, contribuind astfel la siguranța alimentelor şi descurajarea pirateriei de branduri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News