Evenimentul s-ar fi petrecut acum aproape 40 de ani, mai exact pe 4 aprilie 1984, în timpul recuperării postoperatorii (se afla sub efectul anesteziei), în urma unui accident rutier grav. De atunci, profesorul Singh s-ar fi dedicat studiului științei obiective, dar insistă că experiența sa l-a modelat spre transcedental și l-a făcut din ce în ce mai curios în legătură cu această latură mai puțin explorată de știință, dar și destul de controversată.

Omul de știință susține că deține informații despre Univers, deși nu poate explica de unde le-a obținut, cine i le-a furnizat. Descriind experiența în sine, el dezvăluie că ar fi fost pătruns de o „undă noetică”, care ar fi definită ca fiind „un sentiment de revelație și înțelegere completă”. Potrivit autorului, apariția ciudată ar fi durat între 10 și 12 minute și i-ar fi permis să afle ceea ce nu știa până în acel moment, călătorind prin cosmos. „Nu știu cum știu, dar știu că știu”, a scris el, înainte de a explica cum a ajuns să înțeleagă pe deplin interacțiunea dintre „spațiu, timp, energie, materie și viață”. „Viața se schimbă de la o formă la alta, dar cantitatea totală de forță vitală rămâne constantă și fixă”, a adăugat el, subliniind următoatele: „Creșterea unei forme de viață este în detrimentul alteia, iar în cazul vieții, o formă de viață apare în detrimentul dispariției alteia”.

Mai mult, omul de știință a observat că, atunci când se intră într-o astfel de stare, creierul colaborează întru totul, în sensul că activitatea neuronală crește exponențial cu evenimentele care se derulează în acel moment. „Stările creierului sunt mecanisme. Ele nu conferă sens”, susţine acesta, aşa cum se arată şi în Science Daily. „Și sensul subiectiv nu poate fi redus la o stare a creierului, indiferent de puterea asocierii statistice dintre cele două”, susține omul de știință. Se poate spune că această lucrare servește la evidențierea unui paradox filosofic care amenință să împiedice căutarea unei explicații științifice a conștiinței, experienței și, în cele din urmă, a realității în corelație cu transcedentalul. Singh a concluzionat „Nu pot să știu ce realitate am experimentat: să fi fost totul de droguri, un vis lucid sau altceva”.

Impactul anesteziei generale asupra creierului

Anestezia generală are un impact asupra funcționării creierului, însă acesta este mai mic decât alți factori de risc pe care îi prezintă pacientul, sugerează un studiu recent. Datele acestea au fost prezentate recent de Societatea Europeană de Anesteziologie și Terapie Intensivă (European Society of Anaesthesiology and Intensive Care (ESAIC). După intervenția chirurgicală sub anestezie generală, pacienții mai în vârstă se confruntă adeseori cu un declin al funcției cognitive care poate dura luni sau chiar ani. Această agravare a funcționării creierului a fost asociată cu anestezia profundă în timpul intervențiilor chirurgicale, scrie medicalxpress.com.

Un studiu nou, care a urmărit evoluția a 1.823 de adulți (cu vârste cuprinse între 25 și 84 de ani) pe durata a 12 ani, sugerează că factorii de risc ai pacienților, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și un nivel scăzut al educației sunt indicatori mai puternici ai declinului cognitiv pe termen lung decât intervențiile chirurgicale repetate sub anestezie generală. Rezultatele acestui studiu, care au fost prezentate la „Euroanaesthesia”, conferința anuală a ESAIC, ar putea contribui la eforturile făcute pentru a ajuta la menținerea unui creier sănătos pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News