Tabletă
Desktop
Data publicării:
4 mai, 98 de ani de la prima medalie olimpică a României. De ce titrau ziarele vremii "Recordul mondial al dezinteresării"
Fotografie creată de Frans Van Heerden, de la Pexels
Pe 4 mai 1924, România reuşea să cucerească prima medalie olimpică din istorie, dar circumstanţele au făcut ziarele vremii să titreze "Recordul mondial al dezinteresării".
98 de ani de la prima medalie olimpică din istoria României. În condiţiile unui dezinteres guvernamental, plecarea sportivilor români, în primăvara lui 1924, spre Paris, s-a efectuat după nenumărate amânări şi intervenţii, precum şi cu contribuţia bănească a cluburilor şi a participanţilor înșiși.
Astfel, ziarul "Sportul" a titrat, pe 4 mai 1924, că evenimentul a fost "Recordul mondial al dezinteresării".
"Se află din ziarele sportive şi numai în cazul că le citeşte, o echipă reprezentând naţiunea pleacă să o reprezinte la Olimpiadă”, scriau atunci jurnaliştii, conform GSP.
"Eram o mână de elevi şi studenţi pripăşiţi prin cele câteva cluburi bucureştene de rugby, îndrăgostiţi de acest joc şi, deci, gata de sacrificii. Cheltuielile de deplasare, ca şi costul echipamentului, le-am suportat în cea mai mare parte noi înşine.
Călătoria de 4 zile înspre capitala Franţei am făcut-o pe băncile tari ale clasei a III-a, iar începând din Italia, în picioare, pe culoar, într-un tren ticsit de emigranţi[…]”, povesteşte arhitectul Soare Sterian, unul dintre componenţii echipei:
Reprezentativa României a pierdut ambele jocuri, cu Franţa 3-61 şi SUA. 0-37, dar Dumitru Armăşel, Gheorghe Bentia, Teodor Florian, Ion Gârteşteanu, Teodor Marian, Nicolae Marascu, Sorin Mihăilescu, Paul Nedelcovici, Iosif Nemes, Gheorghe Sfetescu, Mircea Sfetescu, Soare Sterian, Anastasie Tanasescu, Mihai Vardala, Paul Vidascu, Dumitru Volvoreanu (titulari), Nicolae Anastasiade, Petre Ghiţulescu, Octav Luchide, Mircea Stroescu(rezerve) au intrat în istoria sportului românesc şi prin faptul că au adus României prima medalie la Jocurile Olimpice.
Ucraina vrea să candideze pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2030
Ucraina intenţionează să continue cu o ofertă pentru a găzdui Olimpiada de iarnă din 2030, în ciuda tensiunilor politice actuale cu vecina Rusia, a declarat, vineri, ministrul Sportului, Vadim Gutzeit, scrie DPA, citat de Agerpres.
Da, momentan avem infrastructură inadecvată pentru sporturile de iarnă, dar lucrăm la asta', a declarat Gutzeit, vineri, în Parlamentul ucrainean.
Kievul doreşte să prezinte o candidatură la organizarea Jocurilor Olimpice, care ar putea aduce prestigiu ţării.
La Jocurile de iarnă de la Beijing, Ucraina a câştigat doar o medalie de argint, prin Olexandr Abramenko în proba masculină de sărituri acrobatice la schi freestyle. Jocurile de iarnă din 2026 vor avea loc în Italia, la Milano şi Cortina d'Ampezzo, iar pentru JO din 2030 vor mai candida oraşele Sapporo (Japonia), Salt Lake City (SUA) şi Vancouver (Canada).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
