Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Partidului Naţional Liberal (PNL), Ludovic Orban, afirmă că ultimele zile ale lunii martie ne aduc întotdeauna în amintire momentele marilor decizii care s-au luat în 1918 la Chişinău, el adăugând că "destinul democratic şi european al moldovenilor dintre Prut şi Nistru poate nu va arăta exact aşa cum l-au gândit şi proiectat marii patrioţi de la 1918, dar cu siguranţă că el va fi împlinit".

"Ultimele zile ale lunii martie ne aduc întotdeauna în amintire momentele marilor decizii care s-au luat în 1918 la Chişinău, capitala Basarabiei de atunci, capitala Moldovei de dincolo de Prut. O mare bătălie a fost câştigată în acele zile: majoritatea deputaţilor din Sfatul Ţării a decis Unirea cu România şi alungarea bolşevicilor care încercau să instaureze regimul sovietelor. Lupta lui Ion Ianculeţ, Ion Buzdugan, Pantelimon Halippa, Constantin Stere şi a altor patrioţi unionişti a fost sprijinită în zilele de 26 şi 27 martie 1918 nu numai de majoritatea românească, ci şi de către mulţi dintre reprezentanţii minorităţilor naţionale din Basarabia, dornici să trăiască într-o ţară democratică, apăraţi de flagelul bolşevismului. Principiile lor politice, ataşamentul faţă de valorile democratice şi liberale, de drepturile cetăţeneşti la reprezentare, la expresie, credinţă şi asociere, grija arătată pentru garantarea drepturilor minorităţilor naţionale ne stârnesc admiraţia şi respectul", afirmă Ludovic Orban, într-un mesaj transmis sâmbătă.

Preşedintele Camerei Deputaţilor arată că "din păcate, România Mare nu şi-a putut păstra integritatea decât timp de două decenii", iar "în 1940 alianţa dintre cele mai brutale regimuri ale secolului trecut, Germania nazistă şi Rusia Sovietică, a răpit din nou Basarabia şi i-a deturnat destinul".

El îşi exprimă convingerea că acele două decenii ale României Mari "au întărit legătura istorică dintre românii care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului", iar "unitatea culturală, lingvistică, spirituală nu poate fi ruptă prin stabilirea unor graniţe forţate".

România şi Moldova sunt două state distincte, istoria şi cultura comună ne păstrează aproape

 

"Astăzi, chiar dacă România şi Moldova sunt două state distincte, istoria şi cultura comună ne păstrează aproape. Cu atât mai mare este bucuria noastră să vedem Republica Moldova făcând mari progrese democratice şi apropiindu-se de Uniunea Europeană, în care sperăm să reuşească să se facă acceptată cât de curând. Istoria avansează, iar naţiunea română trebuie să avanseze odată cu ea. Destinul democratic şi european al moldovenilor dintre Prut şi Nistru poate nu va arăta exact aşa cum l-au gândit şi proiectat marii patrioţi de la 1918, dar cu siguranţă că el va fi împlinit, iar viitorul va face ca românii să se afle din nou împreună, în cadrul generos al Europei unite", a concluzionat liderul PNL, Ludovic Orban.

27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România

 

Ziua Unirii Basarabiei cu România este sărbătorită în fiecare an la 27 martie, fiind instituită ca sărbătoare naţională prin Legea nr.36/2017.

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România", se arăta în Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ şi de secretarul Ion Buzdugan, potrivit Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News