Senatul şi Camera Deputaţilor se vor reuni luni în şedinţă solemnă, pentru a marca Ziua Naţională a României - 1 Decembrie. 'Joi, 1 decembrie, se vor împlini 104 ani de la Marea Unire, aniversare pe care Parlamentul României o va marca prin organizarea unei şedinţe solemne comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, luni, 28 noiembrie, ora 17,00', au decis Birourile permanente reunite. 

'Joi, 1 decembrie, se vor împlini 104 ani de la Marea Unire, aniversare pe care Parlamentul României o va marca prin organizarea unei şedinţe solemne comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, luni, 28 noiembrie, ora 17,00', au decis Birourile permanente reunite. 

Printre personalităţile invitate să ia cuvântul, în cadrul şedinţei solemne comune, se află preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, reprezentanţii grupurilor parlamentare. 

Vezi și - Parada militară de 1 Decembrie, ziua în care ne dăm patrioți. De ce merge lumea la astfel de evenimente / video

De ce se duce lumea la parada de Ziua Națională? De unde vine patriotismul manifestat, în special, pe 1 Decembrie?

Sociologul Alfred Bulai a venit cu o explicație: de ce se adună lumea la astfel de evenimente.

„Oamenii au o foame extraordinară, în toate societățile, după ritualuri în care se adună comunitățile. Și religia a creat asemenea spectacole permanente. În lumea medievală, în comunitățile unde era prosperitate, erau festivaluri periodice. Oamenii au apetitul de a merge și de a fi împreună în anumite momente”, a spus sociologul Alfred Bulai la DC News și DC News TV.

Totuși, ne întrebăm cum mai rezistă patriotismul deși uneori aruncăm singuri cu noroi între noi și spunem că suntem cei mai răi.

„Au rămas puține evenimente publice unde mai merg oamenii, evenimente care oricum nu sunt cine știe ce. Oricum este o paradă militară de 2,5 lei, adică nu este ceva extraordinar. Lumea vine de curiozitate pe acolo”, a mai spus sociologul la emisiunea „Nod în papură”. VEZI AICI continuarea!

VEZI ȘI: Joi este 1 Decembrie, Ziua Națională a României

Peste 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Administrația Națională a Penitenciarelor, precum şi aproximativ 120 de mijloace tehnice, dintre care 40 de aeronave, vor participa joi, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcului de Triumf, din Bucureşti.

La Parada militară vor defila și aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detașamente din  Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos, precum și militari reprezentând țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României și aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania și Statele Unite ale Americii.

La începutul ceremoniei se va intona Imnul Național al României, concomitent cu executarea a 21 de salve de tun, urmat de depunerea unei coroane de flori de către Președintele României, Klaus Iohannis, în memoria eroilor români căzuți pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc, și de păstrarea unui moment de reculegere.

Cu ocazia Zilei Naţionale, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii în unele garnizoane în care sunt dislocate unităţi militare, iar militarii aflaţi în misiune în afara teritoriului național vor desfăşura ceremonii militare.

De asemenea, Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz.

În 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.

 

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.

 

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

 

Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News