Cămaşa (ia) cu ciupag dispărută timp de un secol din portul femeilor din Ţara Moţilor a fost reconstituită şi readusă la viaţă de către meşterul popular Aurelia Matei, din Gârda de Sus, care ţese manual la război pânza necesară pentru întregul costum popular. 

'Pânza se ţese la război. După ce ţăs pânza, cu lupa, cos patru fire sus, patru fire jos, patru sus, patru jos, după care se formează creţele. După ce am cusut, aţele cu care am cusut le adun şi cu urechile de la ac la fiecare creaţă fac creţele. O las aşa, adunată, vreo două săptămâni şi după aceea, pe vârful creţelor, se ciupeşte', a explicat meşterul popular, pentru AGERPRES, modul în care realizează cămaşa cu ciupag. Aurelia Matei spune că lucrează şi două luni la o astfel de cămaşă. Aceasta a reconstituit vechiul port popular de pe Valea Arieşului după ce a constatat că nu mai purta nimeni cămaşa cu ciupag.

'Eu mi-am dorit din tot sufletul să le aduc în actualitate. (...) Sunt bucuroasă că s-a readus în actualitate portul care o fost înainte de 1860. Nu mai exista. (...) Mai era doar în muzeu', a spus Aurelia Matei, care a menţionat că a reuşit să reconstituie cămaşa cu ciupag prin implicarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca şi a etnologului Petruţa Pop. Ciupagul este plasat în partea superioară a cămăşii femeieşti şi are un rol decorativ. Potrivit Aureliei Matei, ciupagul şi cămaşa erau cusute cu aţă roşie pentru femeile până la o anumită vârstă.

'După 50 de ani purtau roşu şi negru, iar peste 60 de ani, negru', a menţionat ea. Aurelia Matei este sprijinită şi de una dintre surorile sale, Iulia Danciu, care locuieşte tot în Ţara Moţilor, în Albac. Aceasta o ajută la confecţionarea 'zadiei cu trup vânăt' de la costumul ce include ia cu ciupag. 'Ne-a învăţat o femeie de 94 de ani', a menţionat ea. În ceea ce priveşte interesul pentru cămaşa cu ciupag şi, în general, pentru costumul popular din zonă, Aurelia Matei spune că are foarte multe comenzi, din toată ţara şi de la români plecaţi în străinătate.

Femeia este mulţumită că poate să înveţe şi tânăra generaţie, datorită implicării Centrului de Cultură 'Augustin Bena' Alba, autorităţilor din comuna sa şi a conducerii şcolii generale din localitate. 'Avem o clasă de arte şi meserii, unde copiii învaţă. Am opt fete care aproape şi-au cusut cu mânuţa lor câte o cămaşă. Am şi copii la clasa 0. Vin la atelier, învaţă să coasă. (...) Copiii vin la activităţi practice la atelier, iar doamna învăţătoare le dă note după cât cos de bine', a spus aceasta. Ea crede şi că mamele au un rol determinant în păstrarea tradiţiilor. Alături de alte 11 femei din Alba păstrătoare de tradiţii, Aurelia Matei a participat luni seara la Alba Iulia la 'Ziua Universală a Iei - cămaşa tradiţională românească', eveniment ce a reprodus o şezătoare.

Manifestarea, care a avut loc la Caponiera Cetăţii Alba Carolina, a cuprins o şezătoare a cusătoarelor de cămeşi moţeşti, vernisajul unei expoziţii de fotografie etnografică şi momente de muzică vocală şi instrumentală tradiţională. În cadrul evenimentului, preşedintele Academiei Artelor Tradiţionale din România, Corneliu Bucur, le-a decernat acestora diplome şi le-a transmis că au devenit astfel membre ale Academiei menţionate. Sărbătorirea 'Zilei Universale a Iei' la Alba Iulia a fost organizată de Consiliul Judeţean Alba, prin Centrul de Cultură 'Augustin Bena', în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia şi Academia Artelor Tradiţionale din România. Ziua Universală a Iei este sărbătorită, anual, la 24 iunie, începând din 2013, în ţara noastră şi în comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe din întreaga lume. Tema de anul acesta a Zilei Universale a Iei este Sustenabilitate şi Identitate culturală. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News