Data publicării:
Zeci de mii de italieni au mărșăluit pentru pace în Ucraina: Nu războiului. Nu trimiterii de arme! - Video
Zeci de mii de oameni au mărşăluit sâmbătă la Roma pentru a cere pace în Ucraina şi încetarea trimiterii de arme de către guvernul italian pentru a lupta împotriva invaziei ruseşti, relatează AFP.
Nu războiului. Nu trimiterii de arme', scria pe o pancartă mare purtată de manifestanţi - în număr de 30.000, potrivit cifrelor poliţiei citate de presa italiană - care scandau: 'Daţi o şansă păcii! Italia, membru fondator al NATO, sprijină Ucraina de la începutul conflictului, la sfârşitul lunii februarie, în special prin furnizarea de arme.
Noul prim-ministru de extremă-dreapta, Giorgia Meloni, a declarat că acest lucru nu se va schimba şi că guvernul intenţionează să trimită mai multe echipamente militare în curând. Dar unele voci, între care fostul prim-ministru Giuseppe Conte, spun că Italia ar trebui, în schimb, să intensifice negocierile.
Armele au fost trimise la început pe motiv că ar fi împiedicat o escaladare, a declarat un protestatar, Roberto Zanotto, pentru AFPTV. Nouă luni mai târziu, mi se pare că a avut loc o escaladare. Priviţi faptele: trimiterea de arme nu ajută la oprirea unui război, armele ajută la alimentarea unui război. Vineri, miniştrii de externe ai statelor din G7, printre care şi Italia, s-au angajat să sprijine în continuare Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.
VIDEO
Vezi și - MAE respinge declarațiile lui Putin conform cărora România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe al României a respins sâmbătă afirmaţiile exprimate de preşedintele Federaţiei Ruse în discursul susţinut cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale, 'care induc în mod fals' ideea că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.
'Ministerul Afacerilor Externe al României respinge aserţiunile exprimate de preşedintele Federaţiei Ruse în discursul susţinut cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina', se arată într-un comunicat de presă al MAE.
Totodată, MAE subliniază că 'războiul de agresiune' declanşat de Rusia la 24 februarie reprezintă 'o încălcare gravă şi brutală' a principiilor de drept internaţional, inclusiv a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. 'În acest context, România reafirmă susţinerea sa fermă pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional', afirmă MAE.
Citește și - Putin a profitat de Ziua Unităţii Naţionale pentru a critica din nou Ucraina şi Occidentul
De Ziua Unităţii Naţionale, sărbătorită vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a profitat de ocazie pentru a-şi justifica o dată în plus războiul împotriva Ucrainei şi a făcut o serie de acuzaţii la adresa Occidentului, transmite dpa.
Aşa-numiţii prieteni ai Ucrainei au împins lucrurile până la punctul în care au devenit periculoase pentru Rusia şi sinucigaşe pentru poporul ucrainean, a declarat Putin, citat de agenţiile de presă ruse.
El a adăugat că politica occidentală are ca scop slăbirea, divizarea şi distrugerea Rusiei.
Nu vom permite niciodată acest lucru. Ne vom proteja patria aşa cum au făcut-o şi strămoşii noştri, a transmis Putin, într-un discurs în prezenţa unor istorici şi a unor feţe bisericeşti.
Putin a calificat din nou conducerea ucraineană drept neonazistă.
Separat, preşedintele rus a semnat vineri o lege care va permite mobilizarea persoanelor condamnate pentru delicte grave.
Documentul a fost publicat pe portalul oficial de informaţii juridice după ce a primit avizul Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) şi al Senatului şi după apariţia unui video în care fondatorul companiei de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, poate fi văzut deplasându-se în închisori pentru a recruta deţinuţi pentru campania militară din Ucraina.
Până acum, cetăţenii condamnaţi pentru un delict grav nu puteau fi mobilizaţi şi nici nu puteau efectua serviciul militar obligatoriu, menţionează EFE.
De acum încolo, potrivit noii legi, nu pot fi chemate la arme doar persoanele condamnate pentru abuzuri sexuale asupra unui minor, acte teroriste, luare de ostatici, organizarea de grupuri armate ilegale şi de deturnări ale transportului aerian, maritim sau feroviar. La fel, nu vor fi mobilizate persoanele condamnate pentru manipularea ilegală a materialelor nucleare şi a substanţelor radioactive şi nici cele care au sustras astfel de substanţe.
Totodată, legea nu se aplică în cazul delictelor precum trădare de patrie, spionaj, uzurparea vieţii unui oficial, preluarea violentă a puterii, rebeliune armată, apeluri publice la activităţi extremiste, incitare la ură şi încălcarea demnităţii umane. Nu vor fi mobilizaţi nici aceia care au fost condamnaţi pentru că au atentat la persoane sau instituţii care se bucură de protecţie internaţională.
Putin a mai semnat o lege care stabileşte că cetăţenii din formaţiunile de voluntari care ajută Forţele Armate ale Federaţiei Ruse, precum şi membrii acestor formaţiuni, au de acum încolo acelaşi statut ca personalul militar aflat sub contract.
Potrivit declaraţiilor unor oficiali ruşi, peste 15.000 de oameni s-au oferit voluntari de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News