Zeci de mii de credincioși s-au închinat la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula - Vindecările miraculoase consemnate în documente

Zecile de mii de pelerini au pornit spre mănăstire încă de miercuri, spațiul din jurul mănăstirii ajungând să fie neîncăpător pentru afluxul mare de credincioși care au venit din toate colțurile țării și din străinătate.

Mitropolitul Andrei al Clujului, Sălajului și Maramureșului ÎPS Andrei Andreicuț, alături de PS Teofil de Iberia, Arhiereu vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi au oficiat miecruri seara Vecernia Mare unită cu slujba Litiei, urmând apoi să fie oficiat Prohodul Domnului. În tot acest timp, o coadă imensă de oameni aștepta să se închine la Icoana Maicii Domnului, aflată în biserică. Apoi, către miezul nopții Icoana a fost scoasă din biserică pentru procesiune. Astăzi, a fost oficiată Sfânta Liturghie.

Vindecări miraculoase consemnate în documente

Mai multe minuni și vindecări miraculoase au fost scrise în documente. De exemplu, la începutul secolului al XIX–lea este consemnat[ vindecarea unui băiat de 6 ani ai unui om cu numele Janoş Thoraczkai, care a fost lovit de un cal. Când toate  încercările doctorilor s-au dovedit în zadar, părinţii au rămas doar cu credinţa şi nădejdea în ajutorul Maicii Domnului. Copilul s-a vindecat. Părinţii au adus lacrimi mulţumire. Totodată, însuşi fiul contelui Sigismund Korniş a fost vindecat prin milostivirea Maicii Domnului.

Vindecarea unui copil bolnav de epilepsie

De asemenea, o vindecare s-a petrecut și cu soţia căpitanului Lorincz Barri, comandantul garnizoanei din Cluj, pe nume Cristina. După spusele doctorilor, aceasta urma ca la scurtă vreme să îşi piardă vederea. Cu credinţă că Maica Domnului nu o va lăsa, ea s-a rugat lipindu-şi ochii de icoană. Astfel s-a și vindecat.

O altă femeie, soţia căpitanului Garnizoanei din Gherla, a reușit vindecarea fiului ei bolnav de epilepsie. Soţia unui alt căpitan pe nume Horn, care se afla în cantonament la garnizoana din Cluj, avea tumori interne și nu putea să înghită nimic. Exista un mare pericol de moarte prin sufocare. Atunci s-a îndreptat cu rugăciuni și lacrimi fierbinți către Maica Domnului, fie să-şi recapete sănătatea tămăduindu-se, fie să se bucure de o moarte lipsită de durere. Prima rugăciune i-a fost ascultată și a fost tămăduită. 

Băiețelul vindecat de o boală gravă la picioare

Un băieţel armean de 10 ani din Gherla, cu numele Cristofor, avea o boală gravă la picioare. Nu putea deloc să se sprijine pe ele şi să umble. Într-o noapte, mama lui a visat că ar fi bine să ţină ajun nouă sâmbete pentru însănătoșirea copilului ei, iar apoi să îl ducă la Sfânta Mănăstire Nicula. Aceasta l-a atins  de sfânta icoană a Maicii Domnului și băieţelul s-a vindecat imediat. A ieșit pe picioarele sale din biserică, întorcându-se pe jos acasă.

În anul 1904, un bolnav din părţile Sibiului, care a stat aproape şapte ani la pat, a fost adus la Mănăstirea Nicula. Fiind foarte slab, numai piele şi os, nu mai putea nici să vorbească. I s-a făcut Taina Sfântului Maslu în biserică, în faţa sfintei icoane a Maicii Domnului.. Spre uimirea tuturor, la sfârşitul Sfântului Maslu, ar fi spus cuvintele: ,,Binecuvântaţi, părinţi cinstiţi şi mă iertaţi pe mine păcătosul’’! 

Originea numelui Nicula

Prima atestare istorică a Așezământului monahal din satul Nicula, unul dintre cele mai vechi din România, la câțiva kilometri de Gherla, județul Cluj, este legată de prezența unei biserici din lemn, cu hramul Sfânta Treime, care datează 1552. Între timp, biserica se reînnoiește între anii 1712-1714, dar are loc un incendiu devastator în 1973.

În 1699, pe data de 15 februarie, Icoana Maicii Domnului pictată de preotul ortodox Luca din Iclod urma să plângă pentru 26 de zile. Aceste semn a venit ca o avertizare despre prigoanele ce aveau să urmeze în anii 1700 la adresa credinței ortodoxe a majorității populației românești din Transilvania. 

În 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care dă numele său pădurii, satului şi mânăstirii. Prima mărturie istorică care atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşan, cu hramul „Sfânta Treime”, datată cu anul 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, însă va cădea pradă unui incendiu în anul 1973. A fost înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe.

Icoana a lăcrimat ca o prevestire a ceea ce urma să se întâmple în Transilvania anilor 1700

În anul 1659 la Nicula este nu numai chinovie monahală, dar şi şcoală „împărătească” unde învăţau copiii din satele dimprejurul mânăstirii. Călugării aveau şi misiunea de dascăli. Începând cu data de 15 februarie 1699, Nicula devine unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana sa, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în 1681, urma să lăcrimeze pe o perioadă 26 de zile, fiind o prevestire a prigoanelor, a tristelor evenimente care vor avea loc în jurul anului 1700 pentru viaţa monahală, dar și pentru întreaga populație românească majoritară din Transilvania.

Anul 2001 marchează istoric Mânăstirea Nicula prin intervenţia Arhiepiscopului Bartolomeu Valeriu Anania al Clujului, care rectitoreşte aşezământul monahal. Îl reorganiează urbanistic şi alături de obştea călugărească demarează construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă, scre mănăstireanicula.net.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News