Cât de izolat este Vladimir Putin? Summit-ul BRICS (acronimul pentru Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) îi oferă Ţarului posibilitatea de a mai scăpa de definiţia de paria mondială, cu prezenţa în lumina reflectoarelor a unei întâlniri internaţionale majore, pentru prima dată de la invazia declanşată pe 24 februarie.

Prietenul său chinez Xi Jinping, brazilianul Jair Bolsonaro, indianul Narendra Modi şi sud-africanul Cyril Ramaphosa s-au întâlnit doar virtual. Gazdă este Xi, care, din ianuarie 2020, de când a explodat coronavirusul, preferă doar la videoconferinţele. BRICS nu înseamnă puţin lucru: cele 5 ţări reprezintă 40% din populaţia lumii şi 23% din PIB-ul global.

Preşedintele chinez a vorbit imediat despre economie, contestând încă o dată sancţiunile occidentale impuse Moscovei: „S-a dovedit că sunt un bumerang, transformă relaţiile economice în arme”.

Xi continuă să nu condamne invazia Ucrainei şi a adăugat că „această criză arată cum extinderea alianţelor militare, căutarea obsesivă a securităţii pentru o parte în detrimentul alteia nu duc decât la o dilemă, deoarece securitatea este indivizibilă”.

Solidaritatea şi prietenia dintre China şi Rusia se bazează pe suspiciunea comună faţă de Statele Unite şi NATO. Cert este că industriile de stat chineze, în ultimele luni au avut grijă să nu se grăbească să sară în ajutorul ruşilor, să păstreze relaţiile economice vitale cu americanii şi cu europenii.

Putin spune că Taiwan e „treaba internă“ a Chinei. Reacția autorităților oficiale de la Taipei

Ministerul Afacerilor Externe de la Taipei îl critică pe Vladimir Putin pentru că a spus că Taiwanul este „treaba internă” a Chinei.

Ministerul Afacerilor Externe (MOFA) din Taiwan l-a criticat joi pe președintele rus Vladimir Putin pentru că a descris Taiwanul drept una dintre „treburile interne” ale Chinei, într-un apel telefonic cu liderul chinez Xi Jinping (習近平).

Putin l-a sunat pe Xi pentru a-l felicita cu ocazia împlinirii vârstei de 69 de ani. Potrivit unui raport al companiei de stat chineze Xinhua, publicat miercuri (15 iunie), Putin a declarat că Rusia „se opune oricărei forțe care să interfereze în afacerile interne ale Chinei, folosind așa-zisele probleme referitoare la Xinjiang, Hong Kong și Taiwan, printre altele, drept scuză."

Ca răspuns, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MOFA), Joanne Ou (歐江安), a declarat la o conferință de presă de joi (16 iunie) că remarca lui Putin despre Taiwan a fost „falsă” și „a subminat suveranitatea Republicii China”. Ou a reiterat că Taiwanul și China nu sunt subordonate una alteia și a subliniat că „Republica Populară Chineză nu a condus niciodată Taiwanul, nici măcar pentru o zi”.

Ou a spus că numai un guvern care este ales de oamenii din Taiwan poate reprezenta Taiwan. Ea a criticat, de asemenea, guvernul chinez pentru că continuă să răspândească „remarci fictive” precum „Taiwanul face parte din China”, iar problemele legate de Taiwan ar fi „afacerile interne” ale Chinei.

Ea a avertizat că astfel de acțiuni nu vor duce decât la „disprețul poporului taiwanez” și nu vor face decât să sporească antipatia comunității internaționale față de „regimul PCC”. În fața amenințării pe termen lung a guvernului chinez la adresa Taiwanului, Ou a spus că guvernul și oamenii din Taiwan sunt hotărâți să se unească și să reziste atacurilor politice și intimidării militare ale Chinei.

Întrebat de mass-media dacă MOFA a protestat în mod oficial față de comentariile lui Putin, Ou a spus că ministerul a exprimat clar poziția Taiwanului, conform Taiwan News.

Președintele chinez Xi Jinping (習近平) a semnat un ordin privind „operațiunea militară, alta decât războiul”, care a intrat în vigoare miercuri (15 iunie), unii experți sugerând că ar putea include utilizarea forței împotriva Taiwanului.

Luni (13 iunie), mass-media de stat din China, Xinhua, a publicat un scurt raport în care anunță că, în calitate de președinte al Comisiei Militare Centrale, Xi a semnat un ordin care prezintă un „set de schițe de încercare privind operațiunile militare, altele decât războiul". Potrivit raportului, liniile directoare sunt menite să „protejeze viețile și proprietățile oamenilor, să salveze suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare și să salveze pacea mondială și stabilitatea regională”.

Raportul afirmă că schițele sunt compuse din 59 de articole în șase capitole și vor servi drept bază legală pentru „operațiunile militare, altele decât războiul”. Fără a enumera aceste directive, Xinhua a anunțat că vor intra în vigoare pe 15 iunie.

Tot luni, Global Times, a postat un tweet cu privire la ordin, afirmând că acesta va standardiza și va oferi o bază legală pentru ca trupele să „îndeplinească misiuni precum ajutor în caz de dezastre, ajutor umanitar, escortă și menținere a păcii”. Într-un articol pe acest subiect, Global Times a citat un „expert militar” care a spus că documentul se referă probabil la operațiuni care „limitează amploarea utilizării forței, cum ar fi escortele maritime și menținerea păcii”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News