Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
What’s Next?
Autor: Ionuț Stroe | Categorie: Politica
Scenariile post-Brexit sunt amenințătoare, atât în ceea ce îi privește pe britanici, cât și atunci când se referă la soarta românilor din Anglia.
Ionuț Stroe, PNL, avansează o viziune optimistă, într-o analiză politică scrisă pentru DCNews. Strategia propusă ar evita închiderea pieței europene pentru britanici și ar ajuta dezvoltarea țărilor sărace din UE, pe model norvegian.
Iată, integral, analiza politică scrisă de Ionuț Stroe:
What’s Next?
Liderii Uniunii Europene au declanşat un proces ireversibil prin care cer urgentarea începerii negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii. Scopul este clar: salvarea sentimentului de unitate europeană, diminuarea incertitudinii, protejarea propriilor cetăţeni, a mediului de afaceri dar şi potolirea eventualelor speculații cu privire la alte plecări suplimentare, total nedorite.
Europa învaţă din mers din lecţia britanică, dureroasă dar utilă într-o anumită măsură. Acum cred că mulţi din cei care manifestau simpatie faţă de mişcări sau lideri anti-europeni înţeleg mai bine că relaţia cu UE merită o mult mai mare atenţie, seriozitate şi responsabilitate. Urmările şi efectele unei decizii mai mult emoţionale decât raţionale pot fi extrem de grave.
În acest moment, reacţia firească este ca blocul UE rămas să facă presiuni clare şi articulate pentru a încheia tranşant afacerile cu Regatul Unit, tocmai pentru a descuraja manifestări similare de ieşire a altor țări cu mișcări politice proeminente din ce în ce mai eurosceptice. Puterea exemplului britanic trebuie să ofere oamenilor adevarata faţă a anti-europenilor.
Pentru românii din UK
În tot acest context, obiectivul nostru şi al multor altor state membre UE este să îşi asigure cetăţenii stabiliţi în Marea Britanie că lor nu li se vor anula drepturi câştigate. Sunt optimist. Spun asta pentru că înainte ca acest referendum să se consume, România, alături de alte state partenere europene, a negociat foarte dur acel acord solicitat de britanici privind beneficiile sociale şi alocaţiile. Chiar dacă acordul trecut din punct de vedere formal astăzi este nul, urmare a rezultatului referendumului, ceea ce s-a obţinut înainte rămâne un important punct de negociere în foarte probabila solicitare a Londrei de a-şi menţine accesul la piaţa unică europeană.
Până la urmă, tot la bani se ajunge. Vorba zicalei româneşti: frate, frate dar brânza-i pe bani. Britanicii vor căuta cu siguranţă metode ca să nu îşi închidă singuri în nas o piaţă cu 500 de milioane de consumatori. Prin urmare, nu au cum să închidă graniţele, să se autoizoleze şi să se comporte discriminatoriu faţă de cetăţenii noştri.
Sunt sigur că după ce apele se vor calma şi va trece şocul Brexit-ului, se vor găsi formule flexibile şi funcţionale de negociere între UE si UK. Spun UE, şi nu neapărat România pentru că mai mult decât menţinerea unor relaţii bilaterale individuale bune cu Marea Britanie, ţările membre au acum tot interesul să acţioneze împreună, ca un monolit. Împreună suntem mult mai puternici. Vorbind concret, România nu este o piaţă atât de importantă pentru Marea Britanie, pe cât de importantă este piaţa unică comunitară. Deci, se preferă un pact UE-UK.
Se poate privi şi partea plină a paharului. Cum?
Există un model, cel norvegian, care poate fi împrumutat sau adaptat şi în acest caz. Pentru a avea acces la piaţa unică, britanicii pot face plăţi bilaterale directe statelor membre.
Acum, pe modelul norvegian, există state care primesc direct sprijin financiar din partea Norvegiei (de ex: fondurile şi granturile norvegiene), iar acest model poate fi aplicat şi în cazul UK. Programul se adresează ţărilor care au nevoie de creştere şi dezvoltare economică pentru a recupera decalajul faţă de statele partenere puternice. De exemplu, în urma unui acord similar, România primeşte anual aproximativ 500 de milioane de euro din Norvegia.
Astfel, Mare Britanie, chiar dacă nu va mai avea o contribuţie însemnată la bugetul UE, o va putea face în mod direct statelor membre.
Marea Britanie reprezintă un adevarat colos economic. În acest moment este aproape imposibil să se desprindă şi să se autoizoleze de această uriaşa piaţă din care a făcut parte. Piaţa unică UE este principala zonă de desfacere pentru ei. Iar aceasta va fi principala monedă de negociere. Pornind de la această realitate, sunt sigur că se vor găsi soluţiile viitoarei formule de colaborare între UE şi UK. Dar va dura. Deocamdată, Cabinetul demisionar Cameron nu intenţionează să notifice oficial şi încearcă să tragă de timp. În schimb, UE vrea să clarifice rapid situaţia şi asta e numai în avantajul nostru.
Real situation
Chiar dacă era una de durată, relaţia Marea Britanie – UE a fost mereu un subiect tratat cu superficialitate, nu de autorităţi, ci de populaţie şi de societatea britanică în ansamblul ei. Tradiţionalul umor negru britanic evidenţia de fiecare dată mai degraba părtile sensibile şi problemele generate de apartenenţa la UE. Intr-o societate prosperă cum este cea britanică, marile avantaje, - accesul la piaţa unică, creşterea economică generată de contribuţia muncitorilor din UE, etc. - erau prea puţin conştientizate, sau mai bine zis doar de o parte din elite şi zona businessului. În realitate,din punct de vedere strict economic, toata lumea a avut de câștigat: economia Marii Britanii s-a dezvoltat într-un ritm susţinut, contribuţia lucrătorilor sosiţi din afară fiind substanţială. În marea majoritate, ei fiind populație tânără, în putere, calificată, angajaţi cu contracte de muncă. Iar de cealaltă parte, imigranţii UE au găsit toţi locuri de muncă şi au realizat venituri foarte bune, mediul britanic fiind suficient de ”prietenos” şi primitor.
Ruptura de percepţie dintre elite şi omul simplu s-a realizat progresiv începând odată cu primele valuri de migraţie din interiorul UE, continuând cu apariţia curentelor naţionaliste şi tabloidizarea dezbaterii asupra apartenenţei la UE. Ea a culminat cu frustrarea generală faţă de modul în care UE a răspuns crizelor şi provocărilor din 2015. Există şi mai mulţi factori care au contribuit dar aceştia sunt suficient de amintit. Britanicul de rând a fost ani de zile invadat cu aceste mesaje negative şi a început să le asocieze cu aspecte ale vieţii sale simple gen: românul, polonezul sau bulgarul îmi poate lua jobul, chiria îmi creşte din cauza numărului mare de cereri de rezidenţă, sistemul de sănătate britanic, gratuit (unul dintre cele mai bune din lume-NHS) se poate transforma într-unul parţial plătit de contribualbili...
Nu sunt avocatul lor, ci îmi doresc doar să îi înțelegem mai bine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
acord
alocatii
beneficii sociale
brexit
consumatori
marea britanie
model norvegian
negocieri
piata unica
plati bilaterale
referendum
