Data actualizării: 24.09.2018 14:28
Data publicării: 24.09.2018 08:12

#vremoțarăkafară. Vrem o țară ca Belgia!

Autor: Av. Maria-Georgiana Teodorescu | Categorie: Politica

justiție

O altă ţară europeană la care visează protestatarii de fiecare dată când găsesc motive de nemulţumire pentru traiul în România. Pe principiul „la noi e corupţie şi mizerie", iar la „alţii totul e frumos şi cinstit", continuăm seria analizelor #vremoţarăkafară cu Regatul Belgiei, un alt potenţial rai al câinilor cu covrigi în coadă.

Ţară fondatoare UE, găzduieşte sediile celor mai importante instituţii europene, dar şi a altor organisme internaţionale precum NATO, e cunoscută ca fiind patria ciocolatei, a goffrelor și a artei. De la Bruxelles se dă ora exactă în Uniunea Europeană și se trasează regulile după care toate statele membre trebuie să joace, sau pe care toate statele membre trebuie să le implementeze în propriile legislații interne.

Abordarea generală a Belgiei faţă de corupţie

Conform Transparency International Belgia ocupă locul 16 din 174, fiind în topul celor mai necorupte țări. La fel ca în cazul Elveției și a altor state din acest top, se constată îngrijorarea organismelor internaționale (Greco, Transparency International, etc) cu privire la faptul că nivelul de corupție real nu ar fi identificat în mod corect și că cercetarea acestui domeniu este una superficială.

Spre exemplu, cu privire la magistrați, legea nu prevede obligativitatea întocmirii declarațiilor de avere și de interese.

În ceea ce privește conflictul de interese, regulile se aplică doar pentru persoana în cauză și soț/soție, nu și pentru rude de alt grad, ca în legea română.

În ceea ce privește drepturile parlamentarilor, pe lângă veniturile considerabile pe care le au (salarii + cheltuieli cu angajații și biroul parlamentar + multiple alte drepturi), aceștia primesc și o indemnizație anuală de cca 46.000 euro dacă fac parte din grupuri parlamentare. În plus, pot primi donații de la persoane fizice sau juridice, fie personal, fie prin intermediul partidelor. Spre deosebire de Germania, orice donație mai mare de 125 euro trebuie declarată. Cu privire la declarațiile de avere și de interese acestea nu sunt făcute publice și nici nu includ sursa de proveniență a bunurilor declarate. De asemenea, nu includ și veniturile sau bunurile soților și ale copiilor aflați în îngrijire.

Toate aceste vulnerabilități au fost observate de organismele internaționale care au făcut recomandări în mod repetat Belgiei de a lua măsuri pentru o mai mare transparență. În fond, cum poți determina nivelul real al corupției într-un mediu opac, neavând acces la informații?

Pedepsirea corupţiei în Belgia

Luarea, darea de mită, cumpărarea de influenţă şi traficul de influenţă se pedepsesc în formele tip cu închisoare de până la 1 an şi amendă de maxim 10.000 euro (în formele agravate pedeapsa poate creşte până la 2, 3, 5 ani iar amenzile urcă până la 100.000 euro). Traficul de influență și cumpărarea de influență nu există în privat, ci doar prin raportare la funcționari publici.

Lupta anticorupţie este orientată tot spre recuperarea prejudiciilor şi nu spre încarcerarea cu orice preţ a celor vinovaţi, aspect ce rezultă cu ușurință din modul în care se aplică pedepsele, în special cu amendă și aceea în cuantum cât mai mare.

Cazuri faimoase de corupţie

Deși, după cum spuneam, la Bruxelles se trasează liniile după care trebuie toate statele membre UE să se ghideze, Belgia nu este scutită de corupție.

Fostul primar al Bruxelles-ului, Yvan Mayeur, a fost acuzat de corupție și a demisionat în 2016 după ce s-a descoperit în urma unui audit că primise 36.000 euro din partea unei organizații pentru a lua parte la ședintele ei și a-i da astfel credibilitate, întărindu-i imaginea.

Anul acesta poliția a arestat 13 oameni, inclusiv jucători de tenis, într-un dosar de corupție în domeniul tenisului, implicând mită pentru meciuri aranjate.

Corupția este întâlnită inclusiv în mediul juridic. În 2017 un judecător a fost acuzat de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani. Dosarul încă nu a fost judecat definitiv. În 2016 un număr de polițiști din Antwerp a fost pus sub acuzare pentru șantaj, purtare abuzivă și luare de mită de la refugiații din zonă. Aceleași acuzații au apărut și în legătură cu polițiști din Bruxelles.

În ceea ce privește achizițiile publice se estimează că cca 20% din valoarea achizițiilor publice anuale, adică 4 miliarde euro, sunt pierduți ca mită. Sectorul achizițiilor publice este sectorul cu cea mai frecventă săvârșire a infracțiunilor de corupție, în special a dării și luării de mită pentru încredințarea de contracte.

Un alt scandal de corupție recent vizează o grupare de infractori din Bruxelles care au mituit funcționari publici din Monaco pentru a emite și a prelungi permise de ședere în fals.

Nici instituțiile UE prezente în Belgia nu au fost scutite de scandaluri de corupție. Comisia Europeană a ridicat recent imunitatea a doi funcționari care au fost arestați pentru corupție și fraudă la Bruxelles.

Nu în ultimul rând, un dosar de corupție care a vizat și România este cel al celor 3 europarlamentari acuzați de corupție, Adrian Severin, Zoran Thaler (Slovenia) și Ernst Strasser (Austria), toți trei fiind în prezenți condamnați definitiv.

Amnistia fiscală

Începând cu 2016 în Belgia a intrat în vigoare o legii a amnistiei fiscale, care presupune faptul că orice cetățean belgian își poate declara veniturile și depozitele bancare din străinătate și le poate repatria, plătind un impozit (dacă nu face dovada că a plătit deja impozit în străinătate) dar beneficiind de amnistie fiscală. Scopul a fost convingerea propriilor cetățeni să aducă banii în țară, oferindu-le un argument puternic în acest scop. Măsura a venit la momentul potrivit, exact în perioada când țări precum Elveția începeau să schimbe politica confidențialității, deci pentru foarte mulți titulari de conturi banii trebuiau oricum mutați.

Lobby-ul în Belgia

Lobby-ul este o afacere de miliarde de euro la Bruxelles. Potrivit Corporate Europe Observatory există peste 30.000 lobbişti la Bruxelles, fiind pe locul 2 în lume după Washington. După unele statistici, ei reușesc să influenţeze cca 75% din legislaţie. Mii de companii, bănci, firme de avocatură, etc. se implică direct şi în mod constant în procesul legislativ al UE, cu unicul scop de a obţine modificări cât mai avantajoase pentru ele sau clienţii lor.

Deși lobby-ul există de multe decenii în Belgia, de abia anul acesta a fost adoptată introducerea unui registru naţional al lobby-ului, unde se vor înregistra toţi cei ce vor să se implice în procesul legislativ astfel. La pachet cu acesta vine şi un cod de conduită al persoanelor care fac lobby, precum şi obligativitatea declarării banilor de lobby.

Conform Greco, există totuși mari probleme de transparență în activitatea de lobby întrucât nu există reguli despre cum interacționează în mod concret lobbyiștii cu membrii Parlamentului și cum se implică în procesul legislativ.

Nu există stat perfect, model ideal de democrație sau justiție incoruptibilă. Realitatea este că în toată Europa (și în toată lumea) corupția există în toate straturile societății, și ea este mai mult sau mai puțin identificată și combătută. Belgia nu reprezintă tocmai un model de transparență, deși este, iată, una din țările cele mai necorupte. Dar când autostrăzile, spitalele, școlile, și orice alte construcții care deservesc interesul public au fost construite, deci există și se pot folosi, parcă deja corupția nu mai reprezintă un subiect atât de important a fi cercetat și dezbătut. În fond, se mai întreabă cineva astăzi cine și cât o fi dat șpagă pentru autrostrada București-Pitești ori de câte ori circulă pe ea?

Dar noi vrem să fim mai catolici decât papa, și mai cinstiți decât toți ăștia de afară, care cu multă cinste și-au construit tot ce au avut nevoie în țară și când a trebuit au plătit amenzi pentru a închide diverse cercetări penale. Însă după toate amenzile plătite, ei au rămas cu autostrăzile și spitalele și școlile construite. Noi rămânem cu cinstea și cu mândria de a lupta înverșunați împotriva corupției, cu orice preț!

Oare chiar #vremoțarăkafara ?!

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News