Liberalii vor face toate demersurile pentru a introduce votul de la 16 ani, arătând că un prim pas în acest sens a fost făcut prin adoptarea tacită de către Senat a unui proiect legislativ care vizează modificarea Legii 115/2015 în sensul permiterii exercitării votului de la vârsta de 16 ani la alegerile europarlamentare.

Deja în mai multe state ale Uniunii Europene tinerii pot vota începând cu 16 ani. Este vorba despre Belgia, Malta, Austria, Estonia și Germania.

În 3 mai 2022, în contextul viitoarelor alegeri europene din 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție legislativă care prevede că „ar trebui introdusă vârsta de 16 ani ca vârstă unică armonizată pentru a putea vota și a fi ales, pentru a asigura egalitatea și pentru a evita discriminarea în ceea ce privește accesul la aceste drepturi civile și politice fundamentale”.

Despre acest subiect au vorbit sociologul Alfred Bulai și jurnalistul Val Vâlcu.

„Norma vârstei de vot este arbitrară. Unora le-a sunat bine vârsta de 18 ani, altora le sună bine 19 sau 21 de ani. Este o chestie de opțiune. Este despre cât de maturi sunt oamenii respectivi. Este un sistem birocratic, modern și etatist”, a zis sociologul Alfred Bulai.

Pe vremuri, de exemplu, fetele erau căsătorite când se maturizau fizic, nu conta vârsta din buletin, puteau avea 13, 14 sau 15 ani.

„Noi avem un sistem universal care dă aceeași putere de vot tuturor. Nu este onorant pentru cei care cred că votul lor ar trebui să conteze mai mult decât al altora, dar acesta este sistemul și nu avem altul”, a mai zis sociologul.

„Cei între 16 și 18 ani sunt maturi, maturizare care înseamnă că ești o ființă socială. Eu cred că votul de la 16 ani poate fi un câștig. Unele partide nu își doresc acest lucru pentru că dacă votanții tăi sunt, mai degrabă pensionari, probabil nu ești fan al votului de la 16 ani”, a adăugat Alfred Bulai la emisiunea „Nod în papură” de la DC News și DC News TV.

„Eu sunt de acord cu votul de la 16 ani pentru că acest lucru i-ar face pe politicieni să se uite și la tineri în mai mare măsură decât o fac în prezent. Cei între 16 și 18 ani devin o masă electorală. În plus, să ne mai lase cu ipocrizia că nu se face politică în școală! Se face politică în școală într-o veselie, atâta timp cât directorii sunt numiți politic”, a mai spus sociologul.

Alina Gorghiu s-a aflat, recent, la Buzău fiind invitată la „Cafeneaua Liberală”, o activitate periodică a Organizaţiei de Tineret a PNL Buzău, pentru a le vorbi tinerilor din partid despre modul cum pot accede în politică. În acest context, senatoarea a adus în discuţie faptul că liberalii încearcă să schimbe legislaţia electorală astfel încât tinerii să îşi poată exercita dreptul la vot după împlinirea vârstei de 16 ani.

„Ca tânăr, de la 16 ani ai dreptul să munceşti, dar nu ai voie să şi votezi. Mi se pare totuşi un soi de discriminare la modul că: bun, am 16 ani, am dreptul să muncesc, sunt mai informat ca o persoană, să zic, de 80 de ani, dar eu nu am dreptul să votez. Şi vă întreb: vi se pare normal? Eu cred că putem schimba asta. Deja un proiect în acest sens a trecut de Senat şi se află la Camera Deputaţilor, doar că acest proiect prevede doar votul la europarlamentare pentru că pentru celălalt tip de alegeri este necesară schimbarea Constituţiei”, le-a spus senatorul Alina Gorghiu tinerilor liberali buzoieni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News