Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Vot Cod procedură penală. PMP: O linie imprimată de Ordonanţa 13
Obiectivul coaliţiei de la guvernare este ca legislaţia penală a României să ducă subordonarea justiţiei în curtea de la Kiseleff, se precizează, luni, într-un comunicat de presă al PMP.
Potrivit sursei citate, viteza cu care s-a desfăşurat procesul de adoptare a Codului de procedură penală, inclusiv votul final, demonstrează "caracterul discreţionar şi aservit politic al unor persoane cu grave probleme penale urgente".
"Codul de procedură penală respectă o linie imprimată de evenimentele care s-au petrecut în timpul acestei guvernări PSD-ALDE, aşa cum au fost Ordonanţa 13, insistenţa în revocarea procurorului-şef de la DNA, modificările la legile justiţiei. Obiectivul coaliţiei de la guvernare este ca legislaţia penală a României să ducă subordonarea justiţiei în curtea de la Kiseleff", se mai arată în comunicat.
Senatorul PMP Dorin Bădulescu, membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, dă câteva exemple care, în opinia sa, scot în evidenţă şi "lipsa de viziune corectă, europeană şi profesionistă" a Codului de procedură penală.
Instituţia martorului, afectată
"Afectăm esenţial instituţia martorului. Astfel, martorul, o instituţie esenţială în aflarea adevărului, va putea refuza să declare faptele de care a luat cunoştinţă. Un alt exemplu este faptul că este interzisă în timpul urmăririi penale comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii, cetăţenii nu pot afla dacă aleşii lor sunt suspectaţi de corupţie. De asemenea, fostele soţii şi actualele concubine ale infractorilor nu mai pot fi audiate în calitate de martori în dosarele penale", susţine Bădulescu în comunicatul menţionat.
Potrivit acestuia, "au fost ignorate în mare măsură criticile şi recomandările judecătorilor din România şi ca atare reprezintă o involuţie în crearea unui sistem de justiţie penală modern şi adaptat noilor realităţi sociale, precum şi o denaturare a scopului procesului penal şi a politicii penale a statului".
"Dezbaterile nu s-au rezumat la transpunerea acestei directive. Nu au fost numai armonizări ale legii la deciziile CCR după cum a fost scopul iniţial al comisiei, ci a fost mult mai mult. De la scopul declarat la realitatea de astăzi e cale lungă. Soluţia rezultată însă este că majoritatea dintre aceste modificări propuse astăzi reprezintă soluţii menite să îngreuneze activitatea instanţelor şi a parchetelor, fără un studiu de impact cu perspectiva de a duce direct către o reală bulversare a activităţii organelor judiciare, la slăbirea justiţiei din România", afirmă senatorul.
Normalitatea şi deciziile CCR
El aminteşte că PMP a propus o comisie paritară care să armonizeze Codurile, dar propunerea a fost refuzată. "S-a dorit o majoritate a puterii pentru a imprima Codului o anumită direcţie care să protejeze interesele PSD şi mai ales ale unor persoane cu grave probleme penale şi politicieni în acelaşi timp", susţine senatorul PMP Dorin Bădulescu.
Comunicatul punctează că PMP a propus amendamente la Cod încă de la primele şedinţe (până la retragerea reprezentantului), însă niciunul nu a fost admis, "deoarece acestea respectau normalitatea şi deciziile CCR". "S-a dorit mult mai mult, şi anume planificarea Codului pentru a avantaja persoane certate cu legea", adaugă sursa citată.
"Pentru a avea o politică penală modernă, Codul trebuia să se îndrepte către justiţia restaurativă, justiţia care să permită victimei şi infractorului să-şi regleze relaţia fără o intervenţie accentuată a statului. Aceasta ar fi însemnat justiţie modernă penală, asta ar fi însemnat o neimplicare a mecanismelor de stat sau o implicare cât mai redusă a mecanismelor de stat în conflictul penal. PMP nu legitimează procesul şi procedura din Comisia specială, retragerea reprezentantului dovedindu-se acum o măsură oportună, deoarece nu am fi putut accepta simulacrul în conceperea unei legi esenţiale pentru viitorul României", se mai arată în comunicatul PMP.
Comisia parlamentară specială pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei a adoptat luni raport favorabil cu amendamente la proiectul de lege privind Codul de procedură penală. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat ulterior proiectul cu 175 voturi "pentru", 78 voturi "împotrivă" şi o abţinere.
Vezi şi: Codul de procedură penală, vot final în Parlament
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
afectam
cod penal
codul de procedura penala
infractor
institutia martorului
ordonanta 13
pmp
procuror
