Data actualizării: 08.04.2019 13:28
Data publicării: 08.04.2019 13:21

Vizită regală în Franța, la un secol de la legendara intervenție a Reginei Maria la Paris

Autor: DCNews Team | Categorie: Politica

Anul 2019 aduce un moment important în relaţiile istorice dintre Familia Regală a României şi Republica Franceză, prin vizita Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei, la Paris. Vizita va avea o semnificație istorică și națională, fiindcă Majestatea Sa Margareta va păși, după un secol, pe urmele străbunicii sale, Regina Maria, care a făcut legendara sa vizită la Paris în martie și aprilie 1919.

La invitația autorităților franceze, Majestatea Sa Margareta și Principele Radu vor face o vizită la Paris luna aceasta, pentru a omagia centenarul Primului Război Mondial, precum și pentru a aduce în Franța o solie românească pe durata președinției țării noastre la Consiliul Uniunii Europene.

Momentul se va înscrie în lunga şi frumoasa relaţie pe care Familia Regală a avut-o în ultimii 150 de ani cu Franţa, cu oamenii săi de stat şi cu poporul francez, aşa cum – de altfel – România însăşi a avut mereu o apreciere unică faţă de Paris, metropola culturii francofone.

Franţa, mare putere europeană angrenată în menţinerea echilibrului internaţional, a fost deosebit de preocupată de întreaga problematică a desăvârşirii unităţii naţionale româneşti, atât în preajma Micii Uniri, cât şi ulterior, la încheierea Primului Război Mondial.

Juridic, la momentul alegerii lui Carol I ca Domn al Principatelor Unite, acestea se aflau încă sub suzeranitatea otomană şi protecţia Puterilor garante, între care se afla şi Franţa. Ca atare, susţinerea Franţei, sub Împăratul Napoléon al III-lea (d. 1852-1870) a fost esenţială în desfăşurarea sesiunilor conferinţelor diplomatice ale acestor puteri, de aşa manieră încât românii să poată desăvârşi alegerea lui Carol înainte ca statele care nu doreau acest lucru să se poată opune eficient.

Pentru a sublinia protecţia franceză acordată lui Carol I, în Proclamaţia sa către popor din 2 aprilie 1866 prin care îi prezenta personalitatea, Guvernul arăta: “E rudă, prin două ramure, cu Napoleon III, şi încă considerat ca făcând parte din însuşi acea familie Bonaparte, însemnată de mâna lui Dumnezeu, ce dete lumii încremenită doui Napoleoni care, adoraţi ca nisce semi-zei, o conduseră cum conduce magnetul ferul, la democraţia, la respectul naţionalităţilor, la gloria cea adevărată şi neperitoare”.

Relații diplomatice formale între România și Franța, deschise în 1880

Un moment frumos ce a venit la scurt timp după alegerea lui Carol I a fost Expoziţia Internaţională din 1867, ce a avut loc la Paris (1 aprilie – 3 noiembrie), ocazie cu care Franţa a oferit României o poziţie deosebit de avantajoasă care, în cuvintele lui Carol I, “va asigura târguri noui industriei noastre agricole”. Totodată, Carol I a vizitat de mai multe ori Franţa, în cadru privat, având însă şi întâlniri cu oameni de stat ai acesteia.

Ulterior dobândirii şi recunoaşterii Independenţei naţionale, România şi Franţa au deschis relaţii diplomatice formale, la 8/20 februarie 1880, în timpul mandatului preşedintelui francez Jules Grévy (1879-1887).

Şi a doua generaţie a Familiei Regale a avut un rol important în dezvoltarea relaţiilor româno-franceze. Este cunoscută şi des povestită activitatea pe care Regina Maria a desfăşurat-o la Paris, în 5-12 martie 1919 şi 30 martie – 16 aprilie 1919, în cursul tratativelor de pace. Vizita a avut loc în prezenţa prim-ministrului român Ionel Brătianu şi a avut efecte pozitive reale în favoarea României, Regina folosindu-şi poziţia şi contactele personale, pentru a împinge pe diplomaţii străini în direcţia recunoaşterii Marii Uniri şi a sacrificiilor făcute de români în Primul Război Mondial. Cu această ocazie, Regina a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase şi a fost decorată cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze de către președintele Raymond Poincaré.

Regina a vizitat Cimitirul care adăpostește românii decedați în lagărul din Soultzmatt

Regina s-a întors la Paris alături de Regele Ferdinand I în anii 1920 (vizită oficială) şi 1924 (vizită de stat), corespunzătoare mandatelor preşedinţilor Paul Deschanel şi Alexandre Millerand. Acesta din urmă a invitat cuplul regal la un dineu oficial la Palatul Elysée. Regina a revenit la Paris în 1926, în drumul său spre Statele Unite, şi din nou în 1936, ocazie cu care a vizitat şi Cimitirul Românesc de la Soultzmatt. Cimitirul militar român din această localitate fusese construit în anul 1920 şi adăposteşte osemintele a 687 de prizonieri români decedaţi în lagărul din regiune în perioada Primului Război Mondial, fiind deportaţi acolo de forţele germane. La 26 noiembrie 2018, în spiritul continuităţii legăturilor dintre Familia Regală şi această localitate care păstrează memoria eroilor români, domnul Jean-Paul Diringer, primarul oraşului, a fost decorat cu Crucea Casei Regale a României de către Majestatea Sa Custodele Coroanei.

Carol al II-lea a avut două vizite oficiale în Franţa, mai întâi în anul 1920, ca Principe Moştenitor (parte a unui turneu diplomatic de şapte luni), iar apoi în anul 1938, în cursul vizitelor sale de sondare a situaţiei internaţionale deosebit de tensionate. Anul 1938 a marcat (la 29 noiembrie) şi ridicarea misiunilor României şi Franţei la nivel de ambasade, corespunzător mandatului preşedintelui Albert Lebrun.

Regele Mihai I, relații apropiate cu Franța

Regele Mihai I a avut relaţii apropiate cu Franţa, în momente importante ale istoriei noastre. Prima oară, a vizitat Franţa în anul 1938, în calitate de Principe Moştenitor, alături de Carol al II-lea, primind şi Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Republicii Franceze. Ulterior, în noiembrie 1947, după participarea la nunta actualei Regine Elisabeta a II-a, Regele s-a deplasat şi la Paris, pentru a sonda situaţia internaţională şi a cere ajutorul Aliaţilor occidentali împotriva sovietizării României, întâlnindu-se între alţii şi cu preşedintele Franţei, Vincent Auriol.

Între 1866 şi 1947, doi preşedinţi ai Franţei au fost decoraţi cu Ordinul Carol I, cel mai înalt ordin regal românesc, astfel: Armand Fallieres (1906-1913), în anul 1908, în grad de Colan; şi Raymond Poincare (1913-1920), în anul 1913, în grad de Colan cu Mare Cruce; ambii din partea Regelui Carol I. Între personalităţile franceze decorate după 1989 se numără Corinne Fery-von Arx, Herve Michel-Dansac, Jean-Michel Aubrun, Dominic Chaillou și Yves de Franciosi (susţinători ai Fundaţiei Regale Margareta a României), actrița Fanny Ardant, ministrul Frederic Mitterand (om de cultură, nepot al lui François Mitterand), ambasadorii Franței la București Henri Paul și Philippe Gustin, Asociația Les petits freres des pauvres și primarul orașului Soultzmatt, Jean-Paul Diringer.

Regina Ana, născută în Familia Regală de Bourbon

Desigur, nu poate fi omisă şi legătura de sânge dintre Familia Regală a României şi Franţa, prin Regina Ana a României, născută în Familia Regală de Bourbon. Cetăţean francez şi luptătoare în Al Doilea Război Mondial de partea Forţelor Franceze Libere, Regina Ana a cultivat relaţiile sociale, personale şi religioase cu Franţa şi Biserica acesteia. Regina a fost distinsă cu Crucea de Război a Franţei. De asemenea, Principesa Sofia a României a locuit timp de două decenii, până în 2018, în Franţa (regiunea Bretania), fiica sa urmând studii artistice acolo.

În cursul exilului, Regele Mihai I a efectuat vizite cu caracter public în Franţa, susţinând interesele României, în anii 1986, 1990 şi 1992, vizitând şi Cimitirul Român de la Soultzmatt. Un moment unic a fost convorbirea telefonică personală dintre Regele Mihai şi preşedintele François Mitterand, care a avut loc chiar în ziua de 21 decembrie 1989 şi a avut ca obiect evenimentele din România şi modul cum mişcarea democratică putea fi ajutată. În 1992, Regele Mihai s-a întâlnit cu preşedintele Valéry Giscard d’Estaing, tot în scopul promovării democratizării ţării noastre. În anul 2007, regele a fost onorat de Senatul Franţei, al cărui preşedinte, Christian Poncelet, a oferit Înaltul Patronaj unei seri în onoare Regelui Mihai I, la Palais du Luxembourg, în Paris.

Pe planul activităţilor caritabile, Regele Mihai a fost prezent în Franţa aproape anual în perioada 1993-2005, susţinând activitatea Fundaţiei Regale Margareta a României.

Majestatea sa Margareta, cavaler al Legiunii de Onoare

Încă din anul 1990, Majestatea Sa Margareta a însoţit pe Regele Mihai în vizitele sale publice în Franţa, în calitate de Principesă Moştenitoare. În anul 1991 a înfiinţat la Paris “Asociaţia Margareta a României”, al cărei scop era organizarea de activităţi caritabile în folosul României. Pe parcursul existenţei sale, până în anul 2005, asociaţia a strâns numeroase fonduri şi ajutoare materiale directe pentru România, distribuite prin Fundaţia Regală Margareta a României. Printre patronii ei s-au aflat dramaturgul Eugen Ionescu şi violonistul Yehudi Menuhin. De asemenea, în anul 2006, Prima Doamnă a Franţei, Bernadette Chirac, a onorat cu prezenţa sa Gala Fundaţiei de la Paris.

Majestatea Sa şi Alteţa Sa Regală Principele Radu au avut şi vizite cu caracter public, susţinute de Guvernul României, în scopul promovării aderării, apoi integrării euro-atlantice şi pentru strângerea relaţiilor de cooperare între regiunile Europei în fiecare an între 2002-2009, în 2013 (cu ocazia deschiderii Salon du Livre, unde România a fost invitat de onoare), în 2017 şi 2018. Vizitele au cuprins nu doar Parisul, ci şi importante centre urbane ale ţării (Marsilia, Nisa, Bordeaux, Lille, Dijon, Strasbourg, Nantes și Aix en Provence).

Majestatea Sa Custodele Coroanei este Cavaler al Legiunii de Onoare franceze. Principele Radu a acordat, în anul 2010, Înaltul Patronaj organizației internaționale Observatorul European al Plurilingvismului, cu sediul la Paris. Majestatea Sa și Principele Radu sunt amândoi cetățeni de onoare ai localității Soultzmatt.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News