Prezența directorului general al FMI, Christine Lagarde, la București, după 16 iulie, a devenit incertă din cauza amânării desemnării unui câştigător la privatizarea CFR Marfă, precondiţie asumată în acordul cu România, alături de achitarea arieratelor de către autorităţile locale.

Potrivit unor surse oficiale, FMI ar putea decide să nu discute în board ultima scrisoare transmisă de autorităţile române, analiză programată pentru 26 iunie, ca urmare a amânării de la CFR Marfă, scrie Mediafax.

Prin scrisoarea de intenţie transmisă FMI pe 10 iunie, autorităţile române s-au angajat să anunţe până pe 21 iunie un câştigător în procesul de privatizare la CFR Marfă, însă, joi, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că singurul ofertant pentru companie, Grup Feroviar Român a oferit mai mult decât preţul de pornire, de 180 milioane euro, însă există riscul să oprească discuţiile dacă potenţialul investitor nu renunţă la o serie de condiţii.

Odată cu anunțul recent al premierului Victor Ponta că Lagarde urmează să vină la București, surse oficiale afirmau că vizita are ca scop evidenţierea încheierii cu succes a acordului cu România.

Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar încearcă să încheie cu succes acordul cu instituţia financiară.

Conform scrisorii de intenție transmise de Guvern către FMI în data de 10 iunie, România a îndeplinit doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, scrie Mediafax.

Au fost ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat, precum și țintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat.

"Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi de Banca Mondială. Din păcate, în ultima parte a anului 2012, au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanţă stabilite pentru cea de-a şaptea şi cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate şi programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri", admite Guvernul în scrisoarea de intenţie.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro (3,6 de la FMI si 1,4 de la CE), fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate, acord ce a fost încheiat pe doi ani și parafat în primăvara anului 2011. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Recent, premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul intenţionează să încheie un nou acord cu FMI și Comisia Europeană în vara acestui an, după ce va expira actualul acord, o decizie susținută și de președintele Traian Băsescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News