Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Viitorul sumbru al Ucrainei în cazul alegerii lui Trump. Iulia Joja, expert în securitate, explică ce înseamnă "planul de pace" al fostului președinte
FOTO: Agerpres
Ce turnură ar putea lua războiul din Ucraina în cazul validării unui nou mandat pentru Donald Trump? Într-un dialog cu jurnalistul Tudor Curtifan, Iulia Joja, expert în securitate și profesor la Georgetown University în Washington DC, a luat mai multe scenarii și a analizat viziunile celor doi candidați la președinția SUA.
"Trecând pe tărâm european, cum va rezolva Donald Trump «în 24 de ore» războiul din Ucraina? A spus el acest lucru, în următorul fel: înainte de învestire, voi rezolva acest război.
Lumea se teme că Ucraina va fi forțată sau va exista presiune pe Ucraina să facă concesii teritoriale. Pe de altă parte, tu ai semnalat foarte bine că, pe zona aceasta de politică externă, contează foarte mult și Senatul, dar știm că atributul președintelui îi dă voie să pună o presiune mare. Am auzit foști reprezentanți ai administrației Trump cum spuneau că factorul economic va juca un rol decisiv.
Ei spuneau că atunci când Trump a plecat de la Casa Albă, prețul barilului era undeva la 40 de dolari, acum a crescut. Rusia, precum și Iranul își finanțează războiul în baza prețului barilului.
Și Trump ar putea să amenințe cu scăderea, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte, în niciun caz în 24 de ore. Suntem aici într-o retorică... nu i-aș zice stupidă, dar ilogică", punctează Tudor Curtifan.
Trump vs. Harris pe subiectul securitate europeană
"Da, prețul barilului e important per ansamblu, dar, așa cum spui și tu, nu influențează în mod direct. La ce face referire Trump și o parte din campania republicanilor împotriva democraților este că democrații au redus producția, și atunci prețul crește.
Dar lăsând asta la o parte (pentru că cu asta poate să se joace și un democrat, și un republican) - în fond, și Kamala Harris s-a dat înapoi pe această temă și știm că prioritatea ei este securitatea europeană", arată Iulia Joja, expert în securitate și profesor la Georgetown University, Washington DC.
"Dacă mă uit la o comparație sau încerc să anticipez ce înseamnă pentru noi revenirea lui Trump, în comparație cu Harris, și ar fi să simplific la o propoziție, ar fi cam în felul următor: Kamalei Harris îi pasă de Europa oarecum, precum îi pasă lui Biden sau lui Obama. Probabil nu va devia prea mult de la Obama și de la Biden și putem să analizăm în ce măsură Biden a ajutat Europa în contextul războiului pe scară largă, dar putem să ne imaginăm cum ar fi fost acest aspect sub Trump.
Și atunci, Kamalei Harris îi pasă oarecum de securitatea europeană. Lui Donald Trump nu îi pasă de securitatea europeană.
Acesta este elementul la care trebuie să ne așteptăm, pentru că nu putem să separăm Ucraina și eventuale concesii teritoriale de securitatea europeană per ansamblu.
Dar, dă-mi voie să le despart pentru un moment în două, ca să înțelegem la ce trebuie să ne așteptăm dacă vine Trump: este dosarul Ucraina, pe de o parte, și este dosarul NATO, pe de altă parte, care ne interesează pe noi, inclusiv banii, contribuțiile la bugetul de apărare.
În ceea ce privește Ucraina, dincolo de (n.r., ziceri precum) încearcă să rezolve în 24 de ore, războiul nu s-ar fi întâmplat dacă nu era el - astea sunt chestiuni retorice (...)", mai spune profesoara Joja.
"Planul de pace" al lui Trump: capitularea Ucrainei
"Astfel, dincolo de asta, ce știm este că J.D. Vance (candidatul ca vicepreședinte al lui Trump) împreună cu R.F. Kennedy (fostul candidat la prezidențiale care acum îl susține pe Trump) au publicat un articol în urmă cu câteva săptămâni în care schițează planul de pace pentru Ucraina, care înseamnă practic capitularea Ucrainei, obligarea Ucrainei să devină neutră, să renunțe la NATO, ceea ce știm foarte bine că înseamnă (fie pe termen scurt, fie pe termen mediu sau lung, depinde de ce ocazii vede Putin) capitularea Ucrainei și, într-un final, încetarea existenței unui stat independent și pro-occidental la granițele României.
Într-un final, Rusia la granițele României, pe termen mediu și lung, într-o formă sau alta: că e Belarus, Rusia sau alt format - belarusizarea, să spunem, a Ucrainei.
Capitularea Ucrainei prin obligarea Ucrainei să devină neutră înseamnă, evident, ca teritoriile, cu tot ce a fost cucerit de către Rusia să rămână al Rusiei.
Ca să mai adăugăm ultimul element absolut șocant (n.r., în această retorică:) costurile pentru acest război de reparație să revină Ucrainei (...).
Asta este ceea ce vrea Trump pentru Ucraina, că nu l-a contrazis nici pe J.D. Vance și nici pe R.F. Kennedy sub acest aspect", adaugă Iulia Joja.
Un NATO doar pe hârtie în lipsa contribuțiilor militare
"Și apoi mai rămâne elementul NATO, unde, din nou, știm că Trump, pe parcursul perioadei în care era președinte, avea o singură obsesie. Când se ducea la summit-urile NATO, se uita doar la prima pagină, care era lista de țări cu contribuții la bugetul militar.
Și știm că, dacă revine Trump, nu este un mare fan al NATO, dar că nu are nevoie să iasă formal din NATO.
Congresul a făcut lucrul acesta oricum destul de dificil, dar, din nou, nu are nevoie... Tot ce trebuie să facă Trump este să semnaleze că dacă domnul Putin vrea să intre în Lituania, în Estonia, în orice alt stat NATO, Statele Unite nu vor interveni și nu vor ajuta NATO. Și atunci o să mai avem NATO pe hârtie, dar în realitate nu.
Acesta este un aspect: că fără Statele Unite n-avem NATO, pur și simplu. Avem Uniunea Europeană.
Celălalt aspect este cel al contribuțiilor militare și aici contează și România în mod special. Ceea ce avem în cazul României: Trump spunea 2% înainte de război.
Acum argumentul va fi: scuză-mă, e război, ar cam trebui mult mai mult de atât.
România cum stă? Am aflat din POLITICO că guvernului nostru uneori îi place să ne mintă în ceea ce privește inclusiv bugetul: România a promis 2,5%, dar că nu a atins nici măcar 2%, în timp ce Polonia este undeva la 4% și încerca acum un an să-și ascundă cât de mari sunt contribuțiile la bugetul militar.
Eu, dacă sunt în locul lui Putin, aș ocoli Polonia.
În ceea ce privește țările baltice, România, Slovacia, Ungaria, lucrurile nu arată la fel de bine.
Deci cam la asta trebuie să ne așteptăm dacă vine Trump: că nu stăm bine deloc pe hârtie, că nu avem capacitatea să ne apărăm de unii singuri (cred că lucrul ăsta este destul de cert) și că Trump nu ne va ajuta pentru că nu am contribuit suficient.
În comparație cu asta, dacă întrebarea este la ce să ne așteptăm în privința lui Harris, lucrurile nu stau ideal, dar probabil va fi ceva nu prea îndepărtat de Biden, care totuși până acum ne-a asigurat supraviețuirea Ucrainei, supraviețuirea NATO, consolidarea NATO și așa mai departe", concluzionează Iulia Joja.
Ascultă mai multe de la minutul 26:30:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
