Se poate spune că mirajul asupra instrumentelor AI începe să se diminueze, după cum se arată într-o analiză a The Guardian.

În acest weekend, un studiu al site-ului de tehnologie The Information a estimat că OpenAI va cheltui o sumă uluitoare de 5 miliarde de dolari în plus față de veniturile pe care le generează anul acesta:

„Dacă estimările noastre sunt corecte, OpenAI, companie estimată recent la valoarea de 80 de miliarde de dolari, va trebui să strângă mai multe fonduri în următoarele 12 luni. Analiza noastră se bazează pe estimările cheltuielilor OpenAI pentru operarea chatbot-ului ChatGPT și pentru instruirea viitoarelor modele lingvistice mari, plus estimările costurilor de personal, bazate pe proiecțiile anterioare și pe informațiile disponibile despre angajările în curs. Concluzia noastră subliniază de ce atâția investitori sunt îngrijorați de profiturile prospectate ale inteligenței artificiale conversaționale”.

Cea mai pesimistă versiune a poveștii sugerează că AI (inteligența artificială) – în special chatbot-urile, segmentul scump și competitiv al industriei care a captat imaginația publicului – nu este chiar atât de eficientă pe cât ni s-a spus, se mai subliniază în studiu.

Inteligența artificială... "impresionantă", dar nu chiar atât de "utilă"

Această teorie sugerează că, pe măsură ce adaptarea la tehnologie a crescut și inovațiile au încetinit, majoritatea oamenilor au avut ocazia să folosească tehnologia de vârf și au început să realizeze că este impresionantă, dar poate nu atât de utilă. Prima dată când folosești ChatGPT, pare o minune, dar după a 100-a utilizare, defectele devin evidente și magia se estompează. Astfel, ajungi să consideri ChatGPT drept „baliverne”, mai subliniază analiza:

„În acest articol, argumentăm împotriva punctului de vedere potrivit căruia, atunci când ChatGPT și alte asemenea motoare produc afirmații false, ele ar minți, și în favoarea poziției că activitatea la care sunt angajate ar fi pur și simplu... baliverne. Spunem asta deoarece aceste programe nu pot fi preocupate de adevăr și sunt concepute pentru a produce texte care par adevărate, fără a avea vreo preocupare reală pentru adevăr. Astfel, pare potrivit să numim răspunsurile lor baliverne”.

AI ar îmbunătăți abilitățile salariaților, nu i-ar înlocui

În aceeași analiză, se mai arată că joia trecută, autorii studiului au demonstrat cum "Google colaborează cu o rețea de parteneri mici și cu trusturi educaționale pentru a introduce AI la locurile de muncă, având scopul de a îmbunătăți abilitățile salariaților, nu de a-i înlocui. Debbie Weinstein, directorul general al Google UK și Irlanda, au declarat că:

«Partea complicată a discuției acum este că, de fapt, nu știm exact ce se va întâmpla. Ceea ce știm este că primul pas va fi să stăm la discuții [cu partenerii] și să înțelegem cu adevărat cazurile în care se utilizează inteligența artificială. Dacă vorbim despre sectorul administrativ al unei școli versus elevii din sala de clasă, care sunt sarcinile particulare pe care vrem să le scoatem în evidență pentru acești oameni?

Dacă ești profesor, unele lucruri pentru care te-ai gândi ca ar fi de folos folosirea inteligenței artificiale ar putea fi un simplu e-mail cu idei despre cum să folosești Gemini în planificarea lecțiilor, ce training formal să folosești în sala de clasă... Vom lansa mai multe proiecte-pilot, fiecare grup-țintă având în jur de 100 de participanți»".

Inteligența artificială ar oferi câteva "mici trucuri" în treburi cotidiene

Se mai arată că Google, în special, a desfășurat de mult timp scheme de training în materie digitală, anterior cunoscute sub numele de „Digital Garage”, contribuind astfel la îmbunătățirea abilităților indivizilor din Marea Britanie. Se arată că mai cinic este, pentru o afacere profitabilă, să îi învețe pe oameni să folosească noile tehnologii învățându-i să folosească instrumentele proprii. Britanicii de o anumită vârstă își amintesc clar cursurile de „IT” sau „ICT” care erau, de fapt, cursuri despre cum să folosești Microsoft Office. De asemenea, cei mai tineri sau mai în vârstă au învățat programare de bază.

În acest caz, se arată că Google nu trebuie doar să pregătească oamenii să folosească AI, ci ar trebui să desfășoare și un experiment pentru a determina exact în ce domeniu ar trebui să fie instruiți: „Acest lucru se axează mai mult pe micile trucuri cotidiene, pentru a face viața profesională puțin mai productivă și mai plăcută, decât pe o revizuire fundamentală a înțelegerii tehnologiei”, spune Weinstein. "Există instrumente astăzi care te pot ajuta să îți faci treaba un pic mai ușor. Sunt acele trei minute pe care le economisești de fiecare dată când scrii un e-mail", mai spune acesta.

„Obiectivul nostru este să ne asigurăm că toată lumea poate beneficia de tehnologie, fie că este vorba de cea a Google sau de alte surse. Și cred că ideea generală că ai lucra alături de instrumente care te pot ajuta să îți îmbunătățești eficiența în viața profesională este ceva din care toată lumea poate beneficia”, mai spune el, potrivit The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News