Au fost prezenţi în jur de 500 de invitaţi, reprezentanţi ai preşedinţiei, cancelariei federale, guvernului, parlamentului şi instituţiilor statului austriac, precum şi ai corpului diplomatic acreditat la Viena.

Prezenţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, cultural şi artistic, dar şi ai autorităţilor locale din Sibiu, ai Garnizoanei Militare Sibiu, precum şi ai bisericilor şi comunităţilor româneşti din Austria.

În discursul său, ambasadorul Emil Hurezeanu a vorbit despre semnificaţia zilei de 1 Decembrie şi despre rolul ţării noastre în respectarea şi promovarea valorilor comune ale lumii democratice. În special în actualul context politic, economic şi de securitate, solidaritatea şi coeziunea comunităţii noastre de valori este esenţială, iar statutul României de membru al Uniunii Europene nu este complet fără apartenenţa la Spaţiul Schengen.

Referindu-se la relaţiile cu Austria, ambasadorul Emil Hurezeanu a subliniat contribuţia importantă pe care tot mai numeroasa comunitate românească o are la bunul mers al societăţii şi economiei austriece. De asemenea, a vorbit despre rolul de catalizator al relaţiilor bilaterale şi interumane pe care îl poate juca deţinerea de către Timişoara a titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.

Nu în ultimul rând, a menţionat eforturile care se fac de către autorităţile române pentru operaţionalizarea cât mai curând posibil a Consulatului General de la Salzburg, fapt care va facilita accesul cetăţenilor români din vestul şi sudul Austriei la servicii consulare.

Imnurile României, Austriei şi Uniunii Europene au fost interpretate de Muzica militară a Garnizoanei Sibiu, iar momentul artistic a fost susţinut de "Band of Brothers and Sisters" din cadrul Academiei Forţelor Terestre din Sibiu, notează Rador.

1 Decembrie. Parlamentul se reuneşte luni în şedinţă solemnă pentru a marca Ziua Națională

Senatul şi Camera Deputaţilor se vor reuni luni în şedinţă solemnă, pentru a marca Ziua Naţională a României - 1 Decembrie.

'Joi, 1 decembrie, se vor împlini 104 ani de la Marea Unire, aniversare pe care Parlamentul României o va marca prin organizarea unei şedinţe solemne comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, luni, 28 noiembrie, ora 17,00', au decis Birourile permanente reunite. 

Printre personalităţile invitate să ia cuvântul, în cadrul şedinţei solemne comune, se află preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, reprezentanţii grupurilor parlamentare. 

Peste 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Administrația Națională a Penitenciarelor, precum şi aproximativ 120 de mijloace tehnice, dintre care 40 de aeronave, vor participa joi, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcului de Triumf, din Bucureşti.

La Parada militară vor defila și aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detașamente din  Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos, precum și militari reprezentând țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României și aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania și Statele Unite ale Americii.

La începutul ceremoniei se va intona Imnul Național al României, concomitent cu executarea a 21 de salve de tun, urmat de depunerea unei coroane de flori de către Președintele României, Klaus Iohannis, în memoria eroilor români căzuți pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc, și de păstrarea unui moment de reculegere.

Cu ocazia Zilei Naţionale, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii în unele garnizoane în care sunt dislocate unităţi militare, iar militarii aflaţi în misiune în afara teritoriului național vor desfăşura ceremonii militare.

De asemenea, Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz.

În 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News