Brândușa Simion este cea de-a patra soție a lui Victor Socaciu și i-a fost alături artistului din anul 2016 și până în ultima clipă. Cei doi au trăit o poveste de dragoste ca-n filme, dar care s-a terminat, din păcate, mult prea devreme, după o luptă pe patul de spital. 

Victor Socaciu avea mai multe probleme de sănătate din trecut, însă acum, soția lui a lansat mai multe ipoteze și acuzații. 

Potrivit femeii, Victor Socaciu a mers la spital pentru a face un drenaj din cauză sindromului post-COVID și pentru că avea acumulări la plămâni.

Fiica artistului a precizat că "s-a ales cu pleurezie de pe urma COVID-19".

Marina Almășan o atacă pe soția lui Victor Socaciu

"A fost la spital pentru o intervenţie minoră. Acolo a contractat o infecţie nosocomială şi cauza decesului a fost şoc septic. În toate spitalele există această problemă, mai ales când faci o intervenţie. E un lucru ştiut că în toate spitalele noastre există bacterii", a declarat Brândusa Simion, la România TV.

Mai mult, apropiații acuză că starea lui Victor Socaciu s-a înrăutățit după ce a făcut analize cu substanțe de contrast, dar și recuperare la camera hiperbară după COVID-19.

Cu toate acestea și a tuturor informațiilor apărute în urma morții celebrului folk-ist, familia a mulțumit medicilor pentru efortul făcut și a precizat că nu va acuza conducerea spitalului în care acesta a fost internat.

Vezi și: Cine e Brândușa Simion. Și-ar fi părăsit soțul preot pentru Victor Socaciu

Bogdan Chirieac, despre moartea lui Victor Socaciu și infecțiile nosocomiale

Subiectul infecțiilor nosocomiale este unul cunoscut și destul de puțin luat în serios, deși situația este destul de îngrijorătoare. Acuzații despre infecțiile luate din spitalele românești au apărut des în spațiul public, mai ales atunci când am pierdut nume mari din lumea artistică din România, cazurile lui Bogdan Stanoevici și Ion Dichiseanu fiind doar o parte dintre ele.

Întrebat când se va face ceva și când vor fi rezolvate problemele ce țin de infecțiile din spitale, Bogdan Chirieac a răspuns ferm că: "niciodată!"

"Niciodată! Nu în timpul vieții noastre! Să nu fim așa fermi să spunem niciodată. Probabil că se va face ceva în 30 de ani, cam pe acolo... 20 - 30 de ani, ca să fim optimiști. Până atunci nu!  Și am un argument pentru care dau acest interval de timp. Din 2004 până în 2020, bugetul pentru sănătate cred că a crescut de 10 ori, iar lucrurile în anumite situații s-au îmbunătățit, dar în alte multe situații nu s-au îmbunătățit sub nicio formă.

Eu sper doar că dacă se schimbă sistemul și de adoptă un sistem funcțional din Europa de Vest, atunci poate că lucrurile se vor mai așeza. Însă nu sunt infecții nosocomiale în clinicile private, sunt mult mai rare...sunt multe de spus și multe de făcut", a spus analistul politic, în direct la România TV.

Potrivit apropiaților lui Victor Socaciu, acesta a fost supus terapiei hiperbare, la fel ca Petrică Mîțu Stoian, cel care a murit în urma acestei intervenții.

În acest context, dar și în al celui în care în România nu se vorbește prea des despre subiectul long-COVID-19 și efectele pe termen lung pe care acest virus le aduce în organism, Bogdan Chirieac a completat că: "sunt cumplite efectele. Așa îi spune: Long Covid-19, în care te faci bine și în trei luni de zile mori de ceva cauzat de suferința căpătată în timpul bolii COVID-19.

În opinia mea, numărul victimelor long COVID este comparabil cu numărul de victime produs de COVID-19. Dacă la COVID ne ducem în pas voios către 60.000, dar mă tem că vom avea un val cinci cu Omicron, probabil că long COVID  se măsoară și el în mii, poate 10-15-20 de mii de victime.

Masele largi, populare, ce să facă? Ele sunt majoritar împotriva vaccinării! Iar publicul plătitor, iar nu are ce face în privința nosocomialelor din spital".

Adrian Marinescu, despre ”LONG COVID”. Lista simptomelor pe care nu trebuie să le ignori

Mai multe dovezi sugerează că unele persoane care au avut COVID-19 şi se vindecă după infecţia iniţială pot să experimenteze o serie de simptome persistente. Acest sindrom este adeseori numit COVID de lungă durată.

„Și cu această ocazie ne dăm seama că infecția cu SARS-CoV-2 nu este o gripă. Înseamnă mai mult. Deja vorbim de sindromul inflamator care rămâne pentru o perioadă mai lungă de timp. Jumătate dintre persoanele care au trecut prin infecție au, de exemplu, oboseală, care poate să dureze și trei luni. Sau pot să rămână cu tuse, dureri de cap. Nu înseamnă că nu se rezolvă”, a spus Adrian Marinescu, duminică, la Antena 3. 

„Dacă vorbim de simptomele gust, miros care revin mai târziu, de durere de cap, de tuse, acestea se rezolvă destul de ușor, doar răbdare să avem. Dacă vorbim de leziuni importante, ca de exemplu fibroza pulmonară, acolo lucrurile sunt mai complicate și avem nevoie de monitorizare și evaluare post-coronavirus”, a explicat Adrian Marinescu. 

Ce este COVID de lunga durată?

National Institute for Health and Clinical Excellence, Royal College of General Practitioners și Scottish Intercollegiate Guidelines Network definesc diversele forme de COVID în funcție de durata simptomelor astfel:

Infecție acută COVID-19 –  semne și simptome de COVID-19 cu durată de până la 4 săptămâni,COVID-19 simptomatic în curs de manifestare – semne și simptome de COVID-19 cu durată între 4-12 săptămâni, Sindromul post-COVID-19 –  semne și simptome care se dezvoltă în timpul sau după COVID-19, continuă mai mult de 12 săptămâni și nu sunt explicate printr-un diagnostic alternativ. De obicei, se manifestă ca un grup de mai multe simptome, adesea care se suprapun, care pot fluctua și se pot schimba în timp și pot afecta orice sistem din corp. Sindromul post-COVID-19 poate fi luat în considerare și înainte de 12 săptămâni, în timp ce se evaluează și posibilitatea unei boli alternative.

Ce pacienți sunt mai predispuși să sufere de COVID de lungă durată?

Pe baza informațiilor din prezent, nu se poate prezice cu acuratețe cine va deveni un pacient COVID de lungă durată. Se pare că urmatorii factori de risc ar avea o semnificație pentru COVID de lungă durată:

Vârsta – în particular > 50 de ani,Sexul – femeile (în special în grupul de pacienți tineri),Obezitatea,Astmul,Pacienți cu 2-3 boli cronice,Cei care au avut mai mult de 5 simptome în prima săptămână de COVID-19 (ca de exemplu, tuse, astenie, cefalee, diaree, pierderea mirosului).

Câți pacienti vor suferi de COVID de lungă durată?
Medicii pot doar estima. Procentele diferă în funcție de țara, de metoda de evaluare sau de alte caracteristici ale populației studiate:

5% pe baza unor date preliminare ale unei statistici din SUA,Aplicația Covid Symptom Tracker utilizată de aproximativ patru milioane de oameni din Marea Britanie a evidențiat că 12% încă prezentau simptome după 30 de zile. Cele mai recente date, nepublicate, sugerează ca una din 50 de persoane (2%) înca are simptome după 90 de zile.

Trebuie să fi avut o formă severă de COVID-19 pentru a suferi de COVID de lungă durată?
Se pare ca nu. Chiar și la pacienții cu simptome ușoare, inițial, pot aparea, ulterior, probleme severe de sănătate sau simptome care să dureze mult timp până dispar.  

De ce apare COVID de lungă durată? 

Există mai multe ipoteze, dar nu există răspunsuri definitive:

Coronavirusul SARS-CoV-2 poate infecta direct o mare varietate de celule din corp și poate declanșa un răspuns imun hiperactiv sau care nu revine la normal după ce trece boala și care provoacă daune în tot corpul. Este posibil ca acești pacienți să continue să aibă un grad minim de inflamație sau un flux sanguin scăzut la nivel cerebral sau o condiție autoimună în care organismul poate produce anticorpi care atacă diverse organe.Infecția cu SARS-CoV-2 poate afecta funcționarea organelor. Este evident, în special, la nivelul plămânilor care se fibrozează – efectele respiratorii pe termen lung au fost evidențiate și în cazul infecțiilor SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) si MERS (Middle East Respiratory Syndrome), alte două tipuri de boală cauzată de coronavirus.

Ce simptome sunt mai frecvente la pacienții care suferă de COVID de lungă durată? 

Deși COVID-19 este o boală care afectează în primul rând plămânii, poate deteriora și alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de apariție a unor probleme de sănătate pe termen lung.

Cele mai frecvente simptome sau sisteme afectate după 12 săptămâni sunt:

Oboseala generală sau după o activitate fizică – 93%,

Simptome respiratorii – 81%

dificultate în respirație, 62% tuse persistentă,

Simptome musculoscheletale – 72% dureri articulare și oboseală musculară,

Simptome neurologice – 55% cefalee, 46% afectare neurocognitivă („gândire încețoșată”, confuzie), 52% amețeală,

Simptome cardiovasculare – 42% palpitații și tahicardie, 25% sindromul de tahicardie postural,

Simptome digestive – 41% indigestie, modificarea tranzitului intestinal, greață, durere abdominală,

Simptome generale – 38% febră persistentă/ intermitentă, 60% durere nespecifică de piept, 19% erupție cutantată, 54% pierderea persistenta a mirosului/ gustului,

Tulburări metabolice – 20% agravarea controlului diabetului, 

Afectare dermatologica: rash, căderea părului,

Simptome psihiatrice sau psihologice – 76% – afectarea somnului, modificari ale dispoziției (depresie, anxietate). Este important de reținut că, întotdeauna, trebuie analizat dacă modificările dispoziției sunt manifestări primare, modificări secundare legate de efectele pe termen lung ale COVID sau o tulburare de adaptare la „a nu fi înca bine”, cu sentimentul că boala COVID-19 „nu va trece niciodată”.

Citește mai departe pe DC MEDICAL.RO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News