În orice scandal, indiferent de natura lui, apare câte un așa-zis creator digital căruia i s-a întâmplat fix acel lucru și lumea trebuie să rezoneze cu el/ea și trebuie să-i plângă de milă, să-i dea o îmbrățișare virtuală, o lacrimă și un share. Față de această categorie socială, generată de rețelele sociale, a reacționat Victor Ciutacu, realizator TV, taxând-o critic. 

”Există o specie spurcată de viețuitoare în rețelele sociale. Nu au vreo meserie sau ocupație legitimă. Nu se știe, fiscal, din ce trăiesc. Se recomandă pompos creator digital sau activist(ă) civic(ă)/feminist(ă). Se activează și se umflă instant, ca ness-ul, la orice generează iureș public. Simt nevoia să se autovalideze. Lor li s-a întâmplat orice. E scandal de viol/abuz, au fost și ei/ele în filmul ăsta. E depresia sau, după caz, burnout-ul la modă, au avut și ei/ele. Se pune de o petiție online, semnează și dau share. Trăiesc în bula lor meschină și au impresia că toată lumea trebuie să rezoneze cu frământările lor inutile. Se dezamăgesc decisiv la fiecare rateu colectiv, se scârbesc în gura mare, promit că nu se mai bagă și revin la prima strigare. Cum naiba să trăiești degeaba așa ciclic?” a scris jurnalistul Victor Ciutacu, pe Facebook. 

Într-un context al discuției despre victimizare și manipulare, psihoterapeutul Angela Nuțu enumera semnele unei mentalități de victimă: 

 -Dai vina pe alții pentru problemele și dificultățile tale

- Ai o perspectivă negativă asupra vieții, anticipând și așteptând rezultate negative

- Ești întotdeauna în căutarea validării, atenției și simpatiei celor din jurul tău

- Fugi de responsabilități și îi lași pe ceilalți să decidă

- Eviți să îți asumi răspunderea pentru acțiunile și alegerile tale

- Ai constant sentimente de neputință, lipsă de putere și de control

- Te autocompatimești

- Ai o rezistență mare la schimbare

O mare parte din modul în care gândești și acționezi ca adult este rezultatul credințelor pe care le-ai creat despre tine și despre lume în timpul copilăriei. Persoanele cu o mentalitate de victimă în relații pot să fi avut modul de gândire al victimei modelat pentru ei de către îngrijitorii lor; mai ales dacă au avut un părinte anxios sau cu diverse dependențe.

Copiii crescuți de părinți cu probleme emoționale sau dependențe sunt adesea victime ale abuzului și/sau neglijării, ceea ce îi face să simtă că lumea nu este un loc sigur. Chiar dacă în cele din urmă cresc și pot avea grijă de ei înșiși ca adulți, ei rămân totuși cu acel sentiment de nesiguranță, mai ales atunci când sunt într-o relație. Uneori, acești indivizi cresc pentru a deveni codependenți în relații.

Citește mai mult aici

Plecând de la ideea că totul pleacă din copilărie, avem exemplul Australiei, una dintre numeroasele țări care au în vedere în prezent o interdicție a rețelelor sociale pentru copii. La nivel național, există apeluri pentru a crește vârsta de la care un tânăr poate folosi în mod legal rețelele sociale de la 13 la 16 ani, în timp ce premierul din Australia de Sud, Peter Malinauskas, solicită creșterea vârstei la 14 ani, transmite Reuters.

Citește aici mai mult

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News