Tabletă
Desktop
Data publicării:
Vești proaste pentru apicultori și producţia de miere a României
Sursa foto Agerpres
Vești nu tocmai bune vin și din partea producției de miere a ţării care este la jumătate faţă de media anuală, din cauza climei şi a secetei. Nici pentru apicultori veștile nu sunt bune.
Apicultorii nu vor primi în acest an ajutoare de minimis, întrucât alte sectoare agricole stau mai prost, a afirmat, vineri, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.
"Anul acesta este unul ciudat pentru apicultură, cu producţii sub 50% din media anuală, din cauza schimbărilor climatice. În primăvară a fost frig, au fost ploi, salcâmul a fost calamitat în proporţie de 60%, apoi a venit această secetă cruntă, florile s-au ofilit. Floarea-soarelui, din un milion şi ceva de hectare, mai mult de jumătate a fost ofilită şi nu s-a putut valorifica. Au fost şi zone geografice unde s-a putut recolta ceva miere, dar nu la nivelul producţiei normale, în condiţiile în care floarea-soarelui dă 40-45% din producţia medie anuală. În plus, consumul de miere al românilor este redus. Nu mai avem piaţă pentru miere. Noi (Asociaţia Crescătorilor de Albine - n.r.) n-am mai avut niciun contract de export anul acesta", a afirmat Fetea, potrivit Agerpres.
Specialistul a pus acest fenomen pe seama faptului că Europa a rămas cu stocuri de miere de anul trecut şi, în plus, au venit cantităţi de miere mai ieftină din ţări extracomunitare.
Reprezentantul apicultorilor nu se aşteaptă la creşteri semnificative de preţuri la miere, din cauza scăderii consumului, deşi cheltuielile au crescut cu 30-50%. "Ar putea fi o scumpire de 10%, maximum 15% la unele sortimente", a spus preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.
Întrebat dacă mai este miere contrafăcută pe piaţă, Fetea a răspuns: "Sunt convins că este, pentru că mă mai uit şi eu la un borcan de miere de hypermarket, în care jumătate este cristalizată şi zice că e de salcâm, jumătate e galbenă sau maronie, ceea ce nu respectă nici măcar indicatorul de culoare la acest sortiment de miere. Însă doar laboratorul poate oferi certificare, oamenii nu pot deosebi cu ochiul liber. Mierea este un produs destul de falsificat la nivel mondial şi metodele sunt sofisticate".
El nu a putut preciza cât la sută din piaţă reprezintă mierea contrafăcută.
Fetea a mai spus că apicultorii români au solicitat ajutoare de minimis de la bugetul de stat, însă nu vor primi anul acesta.
"Au fost alte sectoare agricole mai calamitate decât noi şi anul acesta nu vom primi ajutoare de minimis. Ceruserăm 40 de milioane de euro. Dacă se dădeau 10% erau 4 milioane de euro. Era bine şi 10%, având în vedere că, din iunie, noi le dăm siropuri şi turte albinelor, deci avem costuri", a arătat reprezentantul apicultorilor.
Cea de-a 24-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii are loc în perioada 16 - 18 septembrie pe Platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură.
Citește și:
Lovitură pentru asistații sociali. Ce este venitul minim de incluziune și în ce condiții se acordă
Proiectul de HG conține, de fapt, normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, ce va intra în vigoare în 2024.
Venitul minim de incluziune este un beneficiu de asistență socială ce va fi acordat lunar și care se va compune dintr-unul sau din cele două ajutoare financiare: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii (acordat familiilor care au copiii înscriși și care frecventează o formă de învățământ).
Beneficiari
Vor beneficia de venitul minim de incluziune, după cum scrie în viitoarea hotărâre, familiile şi persoanele singure, cetățeni români care au domiciliul sau, după caz, reședința în România și care îndeplinesc condițiile de acordare din Legea 196/2016, scrie Avocat.net.
În plus, pe lângă cei amintiți, vor putea beneficia de venit minim de incluziune și familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română, dacă se află în una dintre următoarele situații:
sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene sau străini, denumiți în continuare cetățeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reședința în România, în condițiile legislației române;
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
