Companiile din industria tutunului au virat circa patru miliarde de euro către bugetul de stat, raportat la cele şase miliarde pe care le aşteptăm anul viitor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar veniturile din accizele la tutun reprezintă 45,5% din veniturile bugetare provenite din accize, a declarat, marţi, la o conferinţă de specialitate, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI, conform Agerpres.

"Totul creşte: deficitul, datoria externă, inflaţia, costurile materiilor prime, ale energiei, costurile de producţie şi de finanţare. Din tot acest pozitivism, nu poate rezulta decât recesiune. Se spune că, în viaţă, avem două certitudini: moartea şi taxele. Iar industria tutunului e o mare plătitoare de taxe. Anul trecut companiile din sector au virat circa 4 miliarde de euro la buget, raportat la cele 6 miliarde pe care le aşteptăm la anul din PNRR, ca sa avem un termen de comparaţie. Suma echivalează cu circa 1,7% din PIB. Veniturile din accizele la tutun reprezintă 45,5% din veniturile bugetare provenite din accize. De la un an la altul, am plătit mai mult, în 2021 cu 13% mai mult ca în 2020. Noi nu cerem nimic de la stat, doar predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă. Iar predictibilitatea e o necesitate înţeleasă şi de actualul Guvern", a susţinut Lazăr.

Statul are nevoie să poată previziona veniturile

În viziunea reprezentantei JTI, statul are nevoie de prognoze realiste, însă odată ce intervine factorul politic, "dintr-o dată nimic nu mai e valabil".

"Este nevoie să vezi în viitor, să previzionezi veniturile. Şi statul are nevoie de prognoze realiste. Dar adesea intervine factorul politic şi, dintr-o dată, nimic nu mai e valabil, pentru că apare o ordonanţă de urgenţă care dă totul peste cap. În 2009-2010 acciza la ţigarete a crescut cu 50% în mai puţin de un an, ceea ce a dus contrabanda la peste 36% şi pierderile la buget la un miliard de euro. În 2012, un artificiu fiscal, prin care Ministerul Finanţelor de atunci a schimbat artificial cursul de schimb la care se calcula acciza, a dus din nou la scăderi ale veniturilor bugetare. În 2016, când s-a întârziat voit transpunerea Directivei tutunului din cauza unor "specialişti" ai Ministerului Sănătăţii care luptau cu industria, nu cu fumatul, am fost obligaţi să punem pe piaţă produse care, ulterior, au trebuit retrase. Dacă nu le-am fi pus pe piaţă, toţi consumatorii s-ar fi orientat către contrabandă. Situaţia a fost resimţită de buget, dat fiind că, pentru produsele retrase de pe piaţă ca efect al legii întârziate, statul a trebuit să returneze accizele plătite în avans", a afirmat Gilda Lazăr.

Un exemplu la care a făcut referire Gilda Lazăr este fluctuaţia veniturilor bugetare provenite din accize în primele luni ale acestui an faţă de anul trecut, iar cauza este întârzierea transpunerii Directivei plasticului de unică folosinţă, care avea ca termen fix de implementare iulie 2021. "Nici în momentul de faţă nu ştim cum se va aplica Responsabilitatea Extinsă a Producătorului în privinţa chiştoacelor. Care este schema de colectare, cât, unde şi cum vom plăti începând cu 5 ianuarie, data de implementare?", a adăugat oficialul JTI.

Potrivit sursei citate, din anul 2020, datorită scăderii contrabandei la un minim istoric, de sub 10% (în iulie, la 6,1%), precum şi unei politici fiscale predictibile şi a unui cadru de reglementare fără schimbări radicale, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil. În plus, în 2020, România a devenit al doilea producător european de ţigarete, după Polonia şi la egalitate cu Germania.

Piața neagră a tutunului, un fenomen în Europa

Un studiu KPMG arată că, în 2021, contrabanda se ridica la peste 29% în Franţa, în Marea Britanie la 18% şi în Irlanda la 17%. Un nivel mai mic al pieţei negre decât cel din România se înregistrează în Germania (2%) şi Bulgaria (3%). "După cum se vede, în ţări ca Franţa sau Marea Britanie şi Irlanda, cu fiscalitate ridicată şi unde sunt aplicate cele mai radicale măsuri anti-tutun - uniformizarea ambalajelor şi interzicerea mărcilor - sunt înregistrate şi cele mai ridicate niveluri ale contrabandei", a explicat Gilda Lazăr.

Aceasta a menţionat, totodată, că urmare a calendarelor de majorare a accizelor pe cinci ani, adoptate recent, este de aşteptat ca sumele virate la buget de către companiile de tutun, în 2022 şi în anii următori, să fie în continuare în creştere.

Lazăr a salutat şi faptul că acestea vor constitui baza poziţiei de ţară a României în negocierile de la Bruxelles pe marginea viitoarei Directive privind taxarea tutunului, totul, însă, pe un fundal incert. "Avem nevoie de reducerea deficitului şi reducerea pomenilor acordate diverselor categorii. La anul vom avea un nou guvern, în zece ani am avut 11. Vor fi, probabil, alţi interlocutori pentru dialog. Coaliţia a promis că nu va creşte taxele. Dar avem nevoie de venituri suplimentare şi atunci de unde le luăm?", s-a întrebat directorul Corporate Affairs & Communications al JTI.

Reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri au participat, marţi, la evenimentul cu tema "Bugetul şi fiscalitatea 2023: la ce să se aştepte economia", în cadrul seriei de conferinţe CursdeGuvernare (CDG). 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News