Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, afirmă că Guvernul ar fi putut urma exemplul Ungariei şi să treacă la plafonarea preţurilor. Totuşi, el apreciază că fără plafonările existente la energie, inflaţia ar fi fost dublă. 

”Cum își permite Ungaria să plafoneze prețurile?”, a deschis jurnalistul Val Vâlcu subiectul. 

”Și noi trebuia să plafonăm prețurile, pentru că guvernul are la activ două etape de plafonări. Cu prima etapă de plafonări a venit în toamna lui 2021 și a ținut până la 31 martie 2022. De la 1 aprilie a intrat pentru încă 12 luni o altă etapă de plafonări. Dacă nu ar fi fost acele plafonări și dacă nu ar fi fost măsurile drastice ale băncii naționale, astăzi aveam o inflație de 25%-30%”, a explicat Adrian Vasilescu, consultant pe strategie al BNR. 

”Practic ce a făcut Banca Națională?”, a întrebat Vâlcu. 

”În primul rând a calibrat foarte bine rata dobânzii de politică monetară. În același timp, nu puteam să ducem, ca să fie limpede, cărțile scriu așa: o inflație puternicăse combate cu dobândă de politică monetară real pozitivă. Ei bine, nu ne-am permis să intrăm cu o dobândă de politică monetară real pozitivă cum ne-am permis în 2008. În 2008 am rezolvat inflația în mai puțin de un an, am dus-o la un nivel foarte jos, ducând dobânda de politică monetară deasupra ratei inflației. 

Ei bine, atunci era posibil pentru că creșterea economică a fost de 9%. La o creștere economică de 9%, care se dusese chiar peste rata naturală, în aceste condiții, ne-am permis să ridicăm dobânda deasupra ratei inflației și să rezolvăm lucrurile în mai puțin de un an. În altă situație nu ne-am mai permis, pentru că, în primul rând, am avut recesiune economică, pe urmă am avut ani în șir în care am muncit din greu ca să ieșim din reccesiunea economică și prin ciclul inflaționist, acela care a fost o repetiție generală, din 2017 până în 2019, vârful inflației a fost în mai 2011, de 5,41%.

La acest vârf al inflației, Banca Națională a calibrat în așa fel inflația, rata de politică monetară, încât nu poate să urce mai sus de 2,5%. Adică este cam jumătate din rata inflației. Și pentru că nu ne-am permis asta. Ce a descoperit timpul ăsta? Ce noutate a venit pe lângă dezbaterea teoretică? Și Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei au adus această noutate, că dobțnda de politică monetară nu mai poate fi decât real negativă, pentru că altfel, combatem inflația, dar trezim alți morți, anume recesiunea”, a spus Vasilescu. 

Preţurile producţiei industriale au crescut cu 47,1% în aprilie

În luna aprilie 2022, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,9% faţă de luna martie 2022. Potrivit sursei citate, la nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 3,2% în aprilie, faţă de martie 2022, respectiv o creştere de 60,38% în comparaţie cu luna aprilie a anului trecut.

De asemenea, în ceea ce priveşte piaţa externă, majorările de preţuri au fost de 1,27% (faţă de martie 2022) şi de 24,25% (faţă de aprilie 2021).

Pe marile grupe industriale, în aprilie 2022 faţă de aprilie 2021, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria energetică (+131,35%), industria bunurilor intermediare (+34,27%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+15,94%), industria bunurilor de capital (+12,25%) şi industria bunurilor de uz curent (+14,14%).

Raportat la perioada de referinţă, datele INS relevă faptul că, pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 136,66%; industria extractivă (+147,47%); industria prelucrătoare (+26,67%) şi distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+16,91%). Citește continuarea AICI. 

Grecii măresc prețurile produselor din meniurile restaurantelor

Pe măsură ce proprietarii de restaurante grecești se pregătesc pentru sezonul estival, aceștia sunt atenți la impactul potențial dăunător al inflației - ilustrat pe larg de creșterea prețurilor la o gustare populară atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori, scrie Reuters, citat de Mediafax. 

Prețurile medii pentru souvlaki au crescut mult mai repede decât inflația - care se situează la un nivel maxim de 28 de ani, de aproximativ 10% în Grecia. Lipia cu carne la grătar, cu salată, iaurt și usturoi, costă acum în medie 3,30 euro (3,55 dolari) în zona Atenei, cu 30% mai mult decât vara trecută. Vezi continuarea AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News