”Când ne-am hotărât să avem în România o zi a limbii, alfabetului și culturii armene, mie și lui Varujan Vosganian ne-a fost destul de ușor să găsim un eveniment din istoria poporului armean de care să o legăm: Ziua Sfinților Traducători, a scris Pambuccian. Mai greu a fost să stabilim o dată pentru aceasta, pentru că în Biserica Armeană sărbătorile au loc în ziua de repaus cea mai apropiată evenimentului sărbătorit, restul zilelor săptămânii fiind pentru muncă. În anul 2019, atunci când Parlamentul României a adoptat legea pe care am propus-o noi, Ziua Sfinților Traducători a fost 12 Octombrie 2019. Și așa a rămas.

Primul stat creștin, în 301

În secolele I și II ale Erei Creștine, o mare parte a poporului armean a adoptat aproape spontan noua religie care începuse să se răspândească prin părțile locuite de acesta. Propovăduită de Sfinții Apostoli Tadeu și Bartolomeu religia creștină avea să devină în anul 301 singura religie a Regatului Armeniei, statul armean devenind primul stat creștin al lumii.

Exista însă o problemă: Biblia, așa cum era citită în Biserica Armeană, era o traducere a acesteia în limba greacă. Pentru Sfântul Grigore Luminătorul, primul Catolicos și Patriarh Suprem al tuturor armenilor și pentru regele Drtat I, cei care proclamaseră religia creștină a singura religie a regatului, accesul direct al poporului la Biblie era un lucru extrem de important.

Mai mult, dacă se menținea limba greacă ca limbă liturgică, riscul pierderii limbii armene și al asimilării culturale era enorm. De aceea, ei au hotărât să înființeze un ordin călugăresc care să facă din religia creștină o religie națională. S-a creat o legendă a căutării unui alfabet armean străvechi pierdut, cu un sâmbure de adevăr în tentativele de creare a unui asemenea alfabet în secolele care precedaseră declararea statului armean ca stat creștin.

Alfabet original armenesc, din anul 405

În anul 405, Mesrop Maștoț, a venit cu soluția: un alfabet care acoperea întregul spectru fonetic al limbii armene, inspirat din alfabetele aramaic și grec, dar absolut original.

Până în anul 425, întreaga Biblie era tradusă în limba armeană iar în biserică se vorbea doar limba armeană. Au urmat secole în care știința și cultura lumii au devenit accesibile tuturor armenilor, prin traduceri foarte bine făcute și prin alfabetizarea poporului, fiind astfel democratizat accesul la știință și la cultură. Lucrul acesta avea să rodească, de-a lungul unei istorii care nu a oferit decât rareori liniștea care dă amplitudine creșterii culturale, mulți dintre armeni luând calea profesionalizării lor în matematică, literatură, muzică, medicină și științe naturale, ceea ce a arătat justețea raționamentului inițial al regelui și Catolicosului.

Poporul armean, popor cu o vechime atestată de peste patru milenii, își reclădea o cultură națională întemeiată pe limbă și alfabet.Poate că nu este întâmplător faptul că prima frază din Biblie tradusă în limba armeană și scrisă în noul alfabet este 1.2 din Pildele lui Solomon: „Folositoare pentru cunoașterea înțelepciunii și a stăpânirii de sine”, a scris Varujan Pambuccian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News