Varujan Pambuccian, politician român de etnie armeană, deputat din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, de profesie matematician și informatician, a răspuns, pentru DCNews.ro , care este părerea sa cu privire la măsura pe care acum Ludovic Orban, președinte al PNL, o anunță ca făcând parte din programul ”Principiile bunei guvernări liberale” și anumite impozite pe venit și pentru IT-iști, pentru egalitate și non-discriminare. 

Varujan Pambuccian, membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, afirmă, pentru DCNews, că singura soluție de stabilizare a forței de muncă din IT în România era scăderea impozitului pe venit, în contextul în care câți specialiști produceau universitățile, tot atâția plecau din țară.

De unde a  pornit ideea reducerii impozitului pe venit pentru IT-iști

Iată cum explică Varujan Pambuccian că a pornit ideea reducerii impozitului pe venit pentru IT-iști, care, în final a ajuns să fie impozit 0: ”Ideea măsurii mi-a venit într-o discuție avută la ANIS în anul 1998. În acea perioadă impozitarea salariilor mari ajungea până la 40%. Universitățile produceau 2000 de specialiști pe an și plecau din țară 2000 de specialiști pe an. Cum o creștere de salariu făcea dificilă vinderea produselor românești în competiție cu produse care utilizau forța de muncă ieftină din zona asiatică, singura soluție de stabilizare a forței de muncă în România, a menținerii școlii românești de specialitate și de revigorare a industriei de profil era scăderea impozitului pe venit. Să nu uităm că România a fost a cincea țară din lume care a proiectat și construit un calculator electronic. Se întâmpla în 1957. De atunci mi-am menținut în acest pluton până în 1989 când au căzut piețele și forța de muncă pe care s-a bazat industria de hardware și cea de software a început să fie concurată puternic de cea asiatică. În toți acești ani, România a dezvoltat un sistem de învățământ liceal și academic din ce în ce mai puternic, susținut de o industrie care producea absolut tot ce era imaginabil în acea vreme o rețea de calculatoare națională similară cu ARPANET-ul și două centre de cercetare naționale extrem de puternice care se adăugau cercetării universitare. Pierderea piețelor din anul 1990 ducea în mod logic la pierderea unui domeniu în care excelam.

Am format un grup de lucru care s-a întâlnit la Uniunea Armenilor din România și cu care m-am consultat neîntrerupt. Din el făceau parte nume importante din domeniu cum ar fi; Florin Talpeș, Dan Bedros, Vlad Țepelea, Mike Popa. În acel moment nu mă gândeam la un impozit 0 ci la unul de 8% care, după calculele făcute de noi, aducea industria la un nivel rezonabil de competitivitate. În aceeași perioadă, am construit o arhitectură legislativă pentru stimularea industriei de IT, arhitectură care se baza pe următoarele elemente:

Elemente de natură fiscală și financiară (scăderea impozitului pe venit, anularea accizelor la electronice și electrocasnice, leasing pentru software)

Elemente de stimulare a pieței interne (vouchere pentru cumpărarea unui calculator pentru tinerii lipsiți mijloace materiale, programe pentru stimularea orientării tinerilor spre acest domeniu)

Elemente privind construcția societății informaționale (semnătura electronică (prima variantă a legii am propus-o în 1998), arhivarea electronică, sisteme de plată electronică, realizarea unui sistem integrat al administrației publice locale și centrale)

Dezvoltarea comunicațiilor electronice având ca pivot central neutralitatea tehnologică

În linii mari, cu excepția sistemului integrat, tot ce mi-am propus am dus la bun sfârșit.” 

Scrisoare către Adrian Năstase, în campania electorală din 2000

Cum s-a ajuns la impozit zero, culisele discuției, dezvăluite de către deputatul Varujan Pambuccian: 

”Măsura legată de impozit am propus-o în campania electorală din 2000, alături de întregul pachet de măsuri pentru stimularea consumului intern și a industriei de profil. Am prezentat-o Primului Ministru Adrian Năstase într-o scrisoare transmisă în momentul în care era clar că va deveni Prim Ministru și în discursul pe care l-am ținut în Parlament în 28 Decembrie 2000. În răspunsul la discursurile ținute de grupurile parlamentare, Adrian Năstase a acceptat măsura propusă și le-a cerut Domnilor miniștri Nica și Tănăsescu să vină cu o soluție. Am lucrat cu cei doi și cu aparatul din subordine până în vara lui 2001. Atunci, în ultima discuție de la Ministerul de Finanțe, doamna care reprezenta Ministerul m-a întrebat după o oră de discuții în contradictoriu dacă sunt de acord să fie 0 din rațiuni legate de integrarea în legislația existentă și simplitatea calculului. A trebuit să accept o serie de condiții legate de cursurile absolvite și pozițiile în companie și așa, o măsură pe care o dorisem centrată pe industrie, s-a transformat într-o măsură centrată pe persoanele care lucrează în industria respectivă. Eu gândisem anularea impozitului pentru tot personalul care lucra în companiile de IT pentru a atrage cel mai bun personal din toate rolurile din industria respectivă.”

Cum au continuat discuțiile: 

”Am înființat în 10 Ianuarie 2001 comisia de specialitate în Camera Deputaților pentru ca legislația de profil să poată fi discutată de deputați care știu despre ce e vorba.

Din 2001, măsura a fost atacată în permanență atât de sindicate cât și de unele partide politice și de fiecare dată am reușit să lărgesc aria de aplicare, indiferent de structura politică a Parlamentului. Cel mai greu a fost în anul 2011 când, o delegație comună a FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană au cerut anularea ei. Atunci am demonstrat FMI că pentru 1 leu care nu este luat prin impozitarea salariului unui programator, statul câștigă 15 lei. Cei de la FMI au fost de acord cu ceea ce le-am arătat atunci și au renunțat la cererea lor. Banca Mondială a fost și ea de acord. Comisia Europeană s-a opus virulent și a trebuit să ameninț cu căderea Guvernului pentru a o menține. Emil Boc, Primul Ministru din acel moment m-a susținut în mod constant și am înlăturat împreună această amenințare.

Atunci am explicat celor de la FMI că măsura nu este una de ajutor de stat (așa cum sunt gândite asemenea măsuri în spațiul european), ci o investiție foarte rentabilă a statului. FMI a înțeles. Comisia Europeană nu. De aceea a trebuit să utilizez un lucru pe care îl pricepea mai ușor: amenințarea (extrem de realistă) cu căderea guvernului” a mai explicat Varujan Pambuccian, pentru DCNews.

Ce urmează

 

”În ultimii ani am continuat extinderea măsurii. Sunt însă perfect conștient și spun asta de 10 ani încoace că industria de IT așa cum este construită azi mai are cel mult 10-15 ani de existență. Din păcate, grosul ei se bazează azi pe outsourcing iar meseria de developer este puternic amenințată de inteligența artificială. India, cu o structură a industriei similară cu cea românească, evident cu un factor de scalare dat de populația Indiei, are din Aprilie 2018 un program de tranziție către industria de inteligență artificială, sperând să salveze 30% din forța de muncă din IT. Am pregătit 3 asemenea programe spre care putem îndrepta forța de muncă din IT:

Programul de tranziție spre inteligența artificială (30-35% din forța de muncă actuală din IT)

Programul de dezvoltare a biologiei sintetice (5-8% din forța de muncă actuală în IT)

Programul de fabricație aditivă (1-2% din forța de muncă actuală în IT)

La ele se adaugă un program pentru agricultura neconvențională (agricultura verticală, hrana de cultură celulară) care pot atrage 0,5-0,75% din forța de muncă actuală în IT. Pare puțin, dar acesta este un domeniu strategic care va afecta semnificativ raportul de forțe între statele lumii.

Sigur, efectul schimbării paradigmei tehnologice va avea un impact mare asupra forței de muncă în circa 10 ani. Asta înseamnă că mai avem 10 ani, ceea ce e destul de puțin, pentru a porni toate aceste programe. În tot acest timp, măsura de neimpozitare a salariilor din IT este vitală și ea trebuie menținută.” a conchis Varujan Pambuccian. 

Discuție cu Klaus Iohannis

În tot acest context, deputatul a fost întrebat de poziționarea cu privire la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, în contextul măsurii anunțate de către liderul PNL, Ludovic Orban, răspunzând: ”Nu am discutat nimic cu nici una dintre tabere. Dar voi ridica acest subiect la întâlnirea de mâine cu Președintele. Subiectul nu este unul conjunctural, ci unul care ține de strategiile pe termen lung. Sunt convins că președintele este preocupat de acest subict și că voi avea toată înțelegerea din partea sa.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News