În 1952, laureatul premiului Nobel, dr. Peter Medawar, a înaintat ipoteza potrivit căreia procesul de îmbătrânire ar putea fi un rezultat al selecției naturale, care nu ar depinde atât de mult de numărul de ani. Acum, un nou studiu întărește ipoteza lui Medawar, într-o analiză a modului în care aproximativ 20.000 de gene umane sunt exprimate pe măsură ce îmbătrânim. Astfel, cercetarea, constată că anumite tipuri de țesuturi la persoanele în vârstă sunt influențate mai mult de îmbătrânire în sine și de factorii de mediu decât de ADN.

Autorul principal al studiului, Dr. Peter Sudmant, profesor asistent în biologie integrativă la Universitatea din California Berkeley, a explicat că "aproape toate bolile comune umane sunt boli ale îmbătrânirii: Alzheimer, cancer, boli de inimă, diabet”.

"Ceea ce arată studiul nostru este că, ei bine, de fapt, pe măsură ce îmbătrânești, genele contează mai puțin pentru expresia ta genică”, spune Sudmant.

Ipoteza lui Medawar

Dr. Sudmant a rezumat ipoteza lui Medawar pentru Medical News Today: "Genele care sunt activate când suntem tineri sunt mai constrânse de evoluție, deoarece sunt esențiale pentru a ne asigura că supraviețuim pentru a ne reproduce, în timp ce genele exprimate după ce ajungem la vârsta reproductivă sunt supuse unei presiuni evolutive mai mici".

Dr. Giuseppe Passarino, profesor de genetică la Universitatea din Calabria din Italia, care nu a fost implicat în studiu, a explicat cum funcționează acest lucru: "Este evident că, pentru a avea mai mulți copii, trebuie să supraviețuiești și să fii în formă destul de mult ca să te reproduci. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să nu ai boli cât timp ești tânăr, să poți găsi mâncare, să găsești un partener. Genele care sunt exprimate în prima parte a vieții tale sunt foarte bine selectate, iar apoi doar cele mai bune supraviețuiesc".

În analiza lor, cercetătorii au descoperit că genetica exercită aproximativ aceeași influență asupra expresiei genelor în aproape toate țesuturile noastre până când înaintăm mai mult în vârstă. În acel moment, îmbătrânirea joacă un rol mult mai influent decât genetica pentru cinci tipuri de țesuturi critice - sânge, colon, artere, esofag și țesuturi adipoase. Îmbătrânirea se referă la procesele universale de îmbătrânire celulară, asociate cu înaintarea anilor.

Ce au descoperit savanţii în creierul persoanelor care trăiesc mult

Cercetătorii vin cu o nouă descoperire în domeniul neurologiei, după ce au efectuat mai multe cercetări în cazul persoanelor care au trăit mai mult de 80 de ani. Acești oameni au prezentat la nivelul creierului un set unic de neuroni de dimensiuni mai mare care nu prezintă reziduuri proteice prezente în mod normal în cazul celor care au dezvoltat boala Alzheimer, potrivit Universității Northwestern. „Această descoperire surprinzătoare indică potențial că celulele nervoase foarte mari sunt prezente în creierul centenarilor de la naștere, iar dimensiunea lor mare persistă pe tot parcursul vieții. Această caracteristică a sistemului nervos poate fi folosită pentru a identifica devreme potențialii centenari în rândul populației generale. ”, a declarat Tamar Gefen, profesor asociat la Universitatea Northwestern din Chicago (SUA). Vezi mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News