Vara recordurilor: ar putea fi cea mai caldă din istoria înregistrărilor. Fenomene extreme, avertizări şi alerte în fiecare zi
Florinela Georgescu, director în cadrul ANM, afirmă că vara anului 2024 ar putea fi cea mai caldă din istoria măsurătorilor în România. Fenomenele extreme, dar şi avertizările şi alertele din fiecare zi au fost cele care au caracterizat acest anotimp.
"Suntem la finalul verii calendaristice, dar nu înseamnă că s-a încheiat vara din punct de vedere meteorologic. Aşa cum am mai spus, luna septembrie are tendinţa de a se transforma în ultima lună de vară. Din ce în ce mai frecvent întâlnim perioade cu temperaturi foarte ridicate în luna septembrie. Inclusiv anii trecuţi am avut şi în octombrie zile cu temperaturi foarte ridicate. Dar vara aceasta a debutat cu o creştere a temperaturilor. Primul cod a fost emis pe 8 iunie. Încheiem, probabil, cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor. Este o vară care o depăşeşte pe cea de anul trecut, care a fost a treia în clasament. Vara aceasta va fi, cel mai probabil, în fruntea clasamentului.
Avem foarte multe recorduri în această vară. Cel mai important lucru este că atât luna iunie, cât şi cea iulie, au fost cele mai calde cel puţin din 1961 până în prezent. Iar luna august va fi şi ea, probabil, cea mai caldă lună august. Trei luni la rând cu astfel de temperaturi reprezintă un record în sine. Influenţează pe de o parte clasamentul verilor, dar şi temperatura medie a întregului an. Vom vedea dacă nu cumva vom încheia şi anul acesta în topul celor mai calzi ani. Nu doar perioada de vară a fost caldă, ci şi lunile anterioare. Să amintim luna februarie, una absolut excepţională din punct de vedere termic. Exceptând luna mai, toate celelalte luni din acest an au fost peste mediile ultimelor decenii din punct de vedere termic", a declarat Florinela Georgescu la DCNews.
Perioada cu cele mai ridicate temperaturi
"Ca şi vârfuri ale temperaturii în această vară, chiar dacă nu am avut recorduri absolute, am avut multe zile cu temperaturi de peste 38-40 de grade, ajungând chiar până la 41,7 grade, în 17 iulie la Cernavodă, şi 41,5 grade la Filaret în 16 iulie. Acela pare a fi intervalul cu cele mai ridicate temperaturi, 15-18 iulie.
Dar în afară de aceste vârfuri de temperaturi, lucrul pe care trebuie să îl subliniem în mod deosebit este acela că în majoritatea zilelor de această vară, temperaturile au depăşit 30 de grade în mare parte a ţării, ajungând până la aceste valori din jurul a 40 de grade.
Bineînţeles că aceste temperaturi foarte ridicate au creat un disconfort termic accentuat, indicele disconfortului termic, ITU, a depăşit frecvent pragul de 80 de unităţi, ajungând în unele zile la valori întâlnite mai rar, de 83-84 de unităţi, chiar mai mult pe arii restrânse.
Pentru luna august, mai avem un record nedorit pentru multe zone ale ţării, anume lipsa precipitaţiilor. Dacă în iunie şi iulie s-au adunat cantităţi de precipitaţii apropiate de media pentru aceste luni, luna august are la jumătate faţă de cât trebuia, iar în unele zone chiar mai puţin. La Bucureşti a fost undeva la o treime faţă de cât trebuia să plouă normal. Chiar şi aşa, ploile din iunie şi iulie, multe cu aspect torenţial, au împiedicat pătrunderea apei în sol, astfel că seceta a devenit una extremă", a mai spus directorul ANM.
Fenomene extreme, alerte şi avertizări în fiecare zi
"Aproape în fiecare dintre zilele acestei veri, excepţiile le numărăm pe degetele de la o mână, a fost emis cel puţin un mesaj general de avertizare, vizând canicula, valul de câldură. Mai rar au vizat instabilitatea atmosferică.
Dar instabilitatea atmosferică, chiar dacă a fost mai puţină decât în alţi ani, a avut şi manifestări extreme, au fost coduri roşii de instabilitate, ceea ce înseamnă că pe durată scurtă de timp au fost fenomene violente. Asta s-a întâmplat inclusiv în zona Capitalei", a completat Florinela Georgescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News