Senatorii au fost mai activi decât deputații în actuala legislatură, iar femeile semnificativ mai active decât bărbații. Campionul absolut al activității parlamentare este Valeriu Zgonea, fostul Președinte al Camerei Deputaților, în prezent neafiliat, potrivit celei de-a patra ediții a Indicelui agregat al Activității Parlamentare (IAP), conform unui comunicat de presă al IAP.

Codașul absolut este deputata Oana Niculescu-Mizil (PSD), scor IAP 0.25, cu o singură luare de cuvânt. Deputata PSD și-a încheiat mandatul în urmă cu un an.

Dintre grupurile parlamentare, cei mai activi au fost senatorii și deputații neafiliați, urmați de cei din PNL, PSD și ALDE, reiese din raportul realizat de Ana Ungheanu, împreună cu Ana-Maria Iatcu.

Potrivit clasamentului realizat pe baza indicelui IAP, femeile s-au dovedit cu peste 31,5% mai active decât bărbații. În Senat, indicele IAP realizat de doamne a fost aproape dublu față de cel al domnilor. Cu toate acestea, în Top 15 parlamentari se află doar patru femei.

Cel mai activ parlamentar a fost în această legislatură Valeriu Zgonea (IAP 1015,15). Performanța lui Valeriu Zgonea ia în calcul numărul impresionant de intervenții (4027 luări de cuvânt), dar marea lor majoritate fiind în calitate de Președinte al Camerei Deputaților. Valeriu Zgonea nu a avut nicio întrebare, interpelare sau moțiune semnată. Pe locul al doilea se află, la mare distanță, Tudor Ciuhodaru (IAP 673,3), care a punctat 172 inițiative legislative, 1411 luări de cuvânt, 1188 declarații politice, 203 întrebări și interpelări și 9 moțiuni semnate.

Cristiana Anghel, cea mai activă doamnă parlamentar

Cele mai active doamne parlamentar sunt, în ordine, senatoarele Cristiana Anghel (LC) și Doina Fedorovici (PSD), respectiv deputata Andreea Paul (PNL).

În ceea ce privește activitatea grupurilor parlamentare, cel mai harnic grup din Parlament este cel al parlamentarilor neafiliați, cu un indice al activității parlamentare de 62.56, grație căruia a reușit să depășească grupul PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții ale IAP. Această creștere se datorează în mare parte reordonării grupurilor parlamentare și în special ieșirii din PSD a lui Valeriu Zgonea.
Cel mai activ județ, din punctul de vedere al indicelui IAP obținut de senatorii și deputații trimiși în Parlamentul României, este județul Vaslui (medie IAP 101,13). La polul opus se află județul Mehedinți (medie IAP 19,66).

IAP măsoară gradul de implicare și activitate politică

Indicele agregat al Activității Parlamentare (IAP) măsoară gradul de implicare și activitate politică și a fost construit pentru a atrage atenția asupra activității depuse de aleșii poporului în Parlamentul României. IAP este o completare la monitorizarea activității parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici Publice (IPP) din anul 2005 până în prezent, în „Raportul de monitorizare: oglinda activității parlamentarilor" . IAP atașează fotografiei statistice publicate de IPP și analiza activității grupurilor parlamentare și a parlamentarilor în mod individual.

Calculele au luat în considerare toți deputații și senatorii care au deținut un mandat în actuala legislatură. În prezent sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori din totalul de 595 de demnitari care au deținut un mandat începând din decembrie 2012. Cei mai mulți și-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul 2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputați și senatori. Cei mai mulți s-au retras ca urmare a schimbării funcției, mai exact 34 de demnitari, alți 30 s-au retras din cauza unor probleme de natură penală, iar alți 17 s-au retras din alte cauze.

Concret, IAP reprezintă o medie ponderată a principalelor activități parlamentare, calculat după cum urmează:
IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde:
IL – inițiative legislative
LC – luări de cuvânt
DP – declarații politice
ITP – întrebări și interpelări
M – moțiuni

IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în calcul prezența parlamentarilor la ședințele de Plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro) și al Senatului (www.senat.ro) la mijlocul lunii august 2016.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News