Potrivit raportului, nu sunt cunoscute în mediul rural criteriile de alegere a unei metode contraceptive, eficiența, siguranța, modul corect de utilizare și efectele secundare ale diverselor metode, iar avortul este o opțiune frecventă pentru evitarea consecințelor sarcinilor nedorite, deși se cunosc posibilele complicații.

"Nu este cunoscut și discutat cu gravida calendarul de consultații și investigații pe parcursul celor nouă luni de sarcină la care mama are dreptul prin asigurarea de sănătate. Nu se primesc sau nu se completează carnetele de gravidă, în general. Respondenții nu fac diferențiere între investigațiile de rutină și cele recomandate într-o sarcină cu risc", arată raportul.

Totodată, utilizarea contraceptivelor pare să fi scăzut odată cu sistarea distribuției de contraceptive gratuite și singura opțiune a rămas achiziția contra cost din farmacii.

Potrivit studiului, sarcina la adolescente este o problemă importantă, de amploare.

"Prima consultație prenatală este solicitată tardiv, cel mai des ca efect al apariției unor semne de boală. Unele gravide au solicitat asistența medicală doar în momentul declanșării nașterii. Femeile cu situație materială precară nu își fac investigațiile și consulturile de specialitate recomandate din cauza asocierii cu obligativitatea unei plăți formale sau informale", arată raportul, potrivit Agerpres.

O altă problemă care a reieșit în urma studiului se referă la managementul defectuos al fondurilor asigurărilor de sănătate (lipsa fondurilor în anumite perioade ale lunii, atât la nivelul laboratoarelor, cât și al farmaciilor, birocrația excesivă necesară obținerii adeverinței de asigurat).

Autorii studiului le recomandă autorităților locale și centrale: acces la contracepție gratuită pentru persoane vulnerabile, servicii de planificare familială în comunitate, pachet unic de servicii medicale pentru gravidă pentru a reduce discriminarea, prioritizarea fondurilor CNAS pentru decontarea serviciilor medicale pentru monitorizarea sarcinii, dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară, moașe în comunitățile rurale, dar și dezvoltarea unor mecanisme de sprijin financiar.

[citeste si]

În ceea ce privește intervențiile la nivelul populației generale, se recomandă introducerea programelor de educație pentru sănătate în școli (inclusiv în mediul rural), dezvoltarea de parteneriate ale școlilor cu cabinetele de medicină de familie și ONG-uri în vederea informării/ educării tinerilor privind comportamentele sexuale care implică riscuri, dezvoltarea și susținerea de campanii destinate combaterii stigmatizării și discriminării mamelor adolescente.

Alte recomandări se referă la capacitarea comunității locale prin formarea unor educatori comunitari sau constituirea de peer-grupuri cu rol de informare, consiliere, dar și facilitarea accesului femeilor din categoriile vulnerabile la servicii medicale, precum și dezvoltarea de programe de educație parentală în mediul rural.

Studiul "Bariere și factori favorizanți în utilizarea serviciilor de planificare familială și asistență prenatală" a explorat cunoștințele femeilor de vârstă fertilă privind contracepția, sarcina și avortul. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului "Mame pentru viață. Viață pentru mame — model integrat pentru îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală maternală și sănătate reproductivă în România", care se derulează în comunități rurale din Dolj, Vâlcea și Vaslui.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News