Unul dintre principiile de bază discutate a fost acela ca fondurile existente să fie folosite integral şi transparant pentru sănătatea cetăţenilor din România, iar creşterea procentajului din PIB alocat sănătăţii să se facă progresiv, în următorii ani, de la nivelul actual de 3,8% până la un nivel de 6%, care este nivelul minim la nivelul Uniunii Europene.

Un alt principiu se referă la pachetul social de servicii de sănătate, care va fi bazat pe nevoi şi pe costuri reale, modul de acordare şi de finanţare a acestui pachet urmând să fie diferenţiat în funcţie de categoriile de beneficiari.

Alte două concluzii se referă la regândirea programelor naţionale de sănătate şi dezvoltarea unor programe la nivel regional, ţinând cont de patologiile specifice, precum şi la remodelarea procesului de descentralizare, prin acordarea unor puteri reale autorităţilor locale.

Un ultim punct asupra căruia participanţii la discuţii au căzut de acord este cel referitor la lărgirea accesului populaţiei la servicii de sănătate, în special la cele de medicină primară, medicină de familie şi din ambulatoriile de specialitate.

Citeşte şi:

Codrin Ştefănescu (PSD): Sănătatea este pe marginea prăpastiei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News