Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Unor șoareci le-au crescut coarne după ce li s-au implantat celule de cerb / foto
Foto cu caracter ilustrativ: Unsplash
Oamenii de știință le-au implantat celule de cerb unor șoareci, iar acestora le-a crescut coarne.
Oamenii de știință au crescut „mini coarne” la șoareci prin inserarea genelor de cerb în genomul rozătoarelor, potrivit unei noi lucrări. Rezultatele sugerează că mamiferele care și-au pierdut capacitatea de a regenera organe pot conține încă unele gene regenerative, conform IFL Science.
Coarnele sunt unul dintre țesuturile cu cea mai rapidă regenerare din regnul animal și oferă informații privitoare modul în care mamiferele pot regenera celulele în mod regulat.
Chinese scientists use stem cell technology to grow antlers on MICE in major breakthrough https://t.co/uGvB3gOkEh
— Daily Mail Online (@MailOnline) March 13, 2023
În căutarea medicamentelor regenerative, cercetătorul chinez Toa Qin și colegii sai au făcut o cercetare profundă în mecanismele din spatele coarnelor de cerb Sika. Cercetătorii au creat un „atlas” regenerativ de coarne de cerb Sika, izolând mai multe celule și gene unice care sunt critice în dezvoltarea țesutului coarnelor.
Cu zece zile înainte ca respectivele coarne să cadă, cercetătorii au identificat un tip de celulă stem care a fost foarte activă în regenerare, iar acestea au rămas cu coarnele la scurt timp după cădere. Cu toate acestea, în ziua a cincea după ce au căzut, a apărut un nou subtip de celule stem.
După ce a identificat mai multe stadii de creștere, echipa a luat celulele stem cu cel mai mare potențial de recreștere (care s-a dovedit a fi din coarne de aproximativ cinci zile) și le-a implantat în capul șoarecilor.
După 45 de zile, șoarecii au dezvoltat mini-coarne clar identificabile, datorită diferențierii celulelor stem în țesut osteocondral, care este parte integrantă a reparației fracturilor osoase. Coarnele s-au alungit rapid, afișând cercetătorilor mecanismele genetice care au ca rezultat dezvoltarea lor și oferind perspective asupra modului în care ar putea fi utilizate în medicina oaselor umane.
Un astfel de tratament ar putea ridica preocupări etice cu privire la implantarea celulelor între specii, plus că ar necesita studii semnificative de siguranță care ar fi necesare înainte de ca planul să fie supus aprobării. Cu toate acestea, dacă mecanismele care stau la baza regenerării pot fi descoperite, este posibil ca gene analoge să poată fi găsite la mamifere.
Deși rezultatele nu confirmă că aceste celule pot fi utile în cazul oaselor rupte, oferă o imagine nouă asupra modului exact în care mamiferele își pot regenera țesutul, atât prin mecanisme din genomurile noastre, cât și cu puțin ajutor din partea celulelor stem din coarne.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
