Au fost vizate mai multe persoane și o entitate de sancțiuni din partea Uniunii Europene pentru acțiuni destabilizatoare asupra Moldovei.

Uniunea Europeană a declarat luni că a impus măsuri restrictive asupra a cinci persoane și a unei entități pentru acțiuni pe care le consideră destabilizatoare pentru Moldova, ca parte a eforturilor blocului de a contracara influența Rusiei în țară.

Noile sancțiuni, care intervin cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din Moldova, includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie, și vizează figuri-cheie din Găgăuzia, o regiune autonomă a Moldovei cu tendințe separatiste.

Printre persoanele enumerate se numără guvernatorul pro-rus al regiunii, Evghenia Guțul, precum și mai mulți oficiali care au legături cu activitățile separatiste.

Evrazia, un ONG cu sediul în Rusia care promovează interesele rusești, a fost sancționat, alături de fondatoarea acestuia, Nelli Parutenco.

Reacția Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova a salutat noile sancțiuni ale UE.

„Acesta este un pas important în consolidarea rezilienței și combaterea influenței maligne în Moldova”, a declarat ministrul de Externe, Mihai Popșoi, pe platforma de socializare X.

În total, măsurile restrictive ale UE se aplică acum la 16 persoane și două entități.

Moldova a acuzat Rusia că încearcă să intervină în alegerile sale prezidențiale din 20 octombrie, care vor avea loc în paralel cu un referendum privind transformarea aderării la Uniunea Europeană într-un obiectiv strategic în Constituție.

Rusia o acuză pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și pe echipa sa de încurajarea „rusofobiei”.

Sandu, a cărei țară este situată între România, membră a UE, și Ucraina, este favorită să câștige un nou mandat în alegeri, scrie agenția de presă Reuters.

Rusia neagă implicarea în alegerile din Moldova

Kremlinul a negat luni acuzaţiile privind amestecul Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, denunţând în schimb acţiuni de persecuţie împotriva partidelor şi presei proruse, relatează agenţia EFE.

„Sunt acolo (în Republica Moldova) multe partide politice, mulţi cetăţeni, care doresc relaţii bune cu Rusia. Dar li se neagă acest drept”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică.

Răspunzând acuzaţiilor venite atât din partea Chişinăului cât şi a Comisiei Europene, Peskov a insistat că autorităţile Republicii Moldova împiedică cetăţenii proruşi să aibă propriile partide politice şi presa să informeze asupra procesului electoral. Mai mult, a adăugat el, în Republica Moldova ”politicienii sunt privaţi de dreptul de a spune că susţin stabilirea unor relaţii bune cu Rusia”.

”Din nefericire, acestea sunt procesele la care asistăm astăzi la Chişinău”, a continuat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. ”Dar acestea nu sunt încercări ale noastre de a ne amesteca” în procesul electoral din Republica Moldova, ţară unde ”sunt multe forţe politice şi mulţi cetăţeni care doresc relaţii bune cu Rusia, dar li se neagă acest drept”, a mai spus Peskov.

Tentative de destabilizare

Președintele Maia Sandu, care urmăreşte să obţină un nou mandat la alegeri, acuză Rusia de tentative de destabilizare, în timp ce autorităţile de la Chişinău au blocat numeroase posturi de televiziune, agenţii de ştiri şi pagini web proruse.

De asemenea, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins înregistrarea blocului electoral de opoziţie prorus ”Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Şor. Trei activişti ai acestui bloc au fost arestaţi joia trecută, în ziua vizitei efectuate la Chişinău de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis investiţii europene de 1,8 miliarde de euro în anii următori în Republica Moldova. În acest timp, parchetul de la Chişinău afirmă că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiţi prin conturi dintr-o bancă rusească în încercarea de a torpila ziua alegerilor, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News