Ungaria şi Serbia au semnat vineri la Budapesta un acord interguvernamental de cooperare pentru construcţia şi operarea unui interconector de gaze naturale, transmite MTI. 

După semnarea acestui acord cu ministrul Energiei din Serbia, Aleksandar Antic, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că securitatea aprovizionării cu gaze naturale este o chestiune strategică şi de securitate naţională. Peter Szijjarto a mai spus că procedura de licitaţie pentru rezervarea de capacitate va începe în luna septembrie, iar capacitatea maximă a interconectorului va fi de 10 miliarde metri cubi.

Mărimea investiţiei Ungariei în acest proiect va depinde de rezervările de capacitate făcute de diferite companii de gaze, a precizat Szijjarto. Construcţia interconectorului este programată să înceapă în vara lui 2020, iar proiectul este estimat să se finalizeze până la sfârşitul lui 2021, a mai spus oficialul ungar. Peter Szijjarto a subliniat că Rusia şi Ungaria nu au semnat încă un nou acord pentru tranzitul gazelor naturale în 2020, iar aliaţii Ungariei întârzie în a lua deciziile necesare care ar permite Ungariei să importe gaze naturale din alte surse.

În opinia lui Szijjarto, pentru Ungaria cea mai realistă nouă sursă de gaze naturale este coridorul care pleacă din Turcia şi trece prin Bulgaria şi Serbia. Luna trecută, acelaşi Peter Szijjarto declara că Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiţia în proiectul offshore Neptun. 'ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii', a spus Szijjarto într-un interviu acordat Reuters.

'Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii', a spus atunci oficialul ungar. În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. La începutul lunii mai, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un 'dialog intensiv' cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News