Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia plănuiesc să se opună Pactului Verde al Uniunii Europene pentru locuințe și mașini
Tranziția UE la resursele de energie verde se dovedește atât costisitoare, cât și prematură, afirmă Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia.
Guvernul Ungariei își menține armele în disputa cu Uniunea Europeană cu privire la planurile Bruxelles-ului de a impozita gospodăriile și de a crește prețurile la energie pentru a aplica Pactul Verde. În timpul unei conferințe de presă, Gergely Gulyás, ministrul responsabil cu biroul premierului ungar, a declarat reporterilor că Bruxelles-ul va impozita casele și mașinile oamenilor pentru a plăti pentru ceea ce el spune că sunt proiecte de protecție a climei. El a indicat că guvernul maghiar este hotărât să apere politica de reducere a facturilor casnice, nu de a le majora, potrivit RMX.
Țările din Grupul de la Visegrad plănuiesc să se opună Pactului Verde
Ministrul a spus că există o criză a cheltuielilor gospodăriilor în desfășurare în toată Europa, din cauza costurilor energetice „incredibil de mari, în creștere vertiginoasă”. Motivul principal pentru aceasta, pe lângă prețurile de pe piața mondială, este că Comisia Europeană urmează o politică energetică prost concepută. Potrivit ministrului, există un atac deschis la adresa proiectului guvernului ungar de reducere a facturilor pentru gospodării, în urma căruia prețurile la energie din Ungaria sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. El a spus că cele patru țări ale Grupului de la Visegrád plănuiesc să se opună acestor încercări și vor respinge propunerile de la Bruxelles.
Comisarul responsabil pentru acordul ecologic al UE este vicepreședintele executiv Frans Timmermans, care a fost unul dintre cei mai vocali critici ai guvernului lui Viktor Orbán.
Gulyás a reiterat că „măsurile recente ale Comisiei Europene au contribuit la criza energetică în curs, întrucât Bruxelles-ul a forțat încetarea producției de energie tradițională europeană, invocând drept motiv protecția climei. UE a început apoi să liberalizeze piețele de gaz și electricitate fără o tranziție adecvată“.
În plus, acesta a precizat că atunci „când semnele crizei erau deja vizibile anul trecut, deoarece nivelurile rezervelor erau la minime record, cererea creștea, oferta scădea și contractele pe termen lung pe gaz se epuizau. Bruxellesul nu a făcut nimic timp de o jumătate de an să aprovizioneze Europa cu materii prime și nici nu au organizat consultări substanțiale cu partenerii“.
Potrivit ministrului Ungariei, propunerea Comisiei Europene vrea acum să extindă Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) la transportul rutier, mașini, clădiri publice și locuințe, precum și la consumatori. Astfel, ministrul spune că acest lucru ar însemna că Bruxelles-ul ar impozita casele și mașinile oamenilor, în loc să impună principiul „poluatorul plătește”, protejând astfel companiile multinaționale de la plata cotei pentru costul poluării. El a explicat că prețul gazelor naturale pe piețele europene a crescut cu 400% într-un an, în timp ce prețul energiei electrice a crescut cu 80 până la 100%. În consecință, prețurile la energie pentru uz casnic au crescut în toate țările europene, cu excepția Ungariei.
Ungaria a semnat un contract cu Gazprom pe 15 ani
El a mai atras atenția asupra faptului că cele mai mici prețuri de vânzare cu amănuntul la gaze și electricitate sunt în Ungaria. În cazul prețurilor de consum rezidențial, un kilowatt-oră de energie electrică ajunge la 10 EUR în Budapesta, în timp ce este de peste două ori mai mult la Viena și de aproape trei ori și jumătate la Berlin. El a adăugat că prețul unitar al gazului în capitala Ungariei este de 2,87 euro, în timp ce la Viena este de trei ori mai mare, la Berlin mai mult decât dublu, iar în Suedia prețul gazului este de opt ori mai mare.
Ungaria a fost recent criticată pentru că a semnat un contract pe termen lung cu Rusia pentru furnizarea de gaze, care garantează securitatea energetică a țării pentru următorii 15 ani. Rusia este acuzată că își folosește sursele de energie ca o formă de război hibrid, dar încercările europene de a înlocui resursele tradiționale de energie fosilă sau nucleară s-au dovedit până acum nu numai costisitoare pentru consumatorii și întreprinderile de zi cu zi, dar au dus și la o majorare. criză aprovizionării cu energie și chiar întreruperi serioase de curent într-un număr de state membre (citește AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News