Ungaria lui Viktor Orban este singura ţară din UE al cărei plan de relansare post-COVID, care presupune subvenţii de 5,8 miliarde de euro, nu a obţinut încă acordul Bruxellesului.

Or, dacă planul nu va fi validat până la finalul anului, 70% din fonduri s-ar pierde.

Potrivit acestei surse europene, Budapesta "a acceptat" în cele din urmă condiţiile puse de Comisie privind reformele pentru întărirea independenţei sistemului judiciar. Ele vor trebui adoptate până în martie 2023, pentru că altfel banii nu ar fi transferaţi, a precizat sursa.

Ungaria a adoptat de asemenea în ultimele luni măsuri anticorupţie, o altă cerinţă a Bruxellesului pentru deblocarea fondurilor.

Reformele convenite prevăd ca numirile în posturile cheie ale sistemului judiciar să treacă prin Consiliul Naţional Judiciar, o instanţă al cărei rol este astfel întărit.

O altă măsură, potrivit surse citate, este că guvernul ungar nu va mai avea posibilitatea să conteste decizii ale justiţiei la Curtea Constituţională, "aleasă politic", iar Curtea Supremă nu va mai putea să îi împiedice pe judecătorii ungari să consulte Curtea de Justiţie a UE.

O reuniune a Comisiei Europene la 22 noiembrie ar urma să fie dedicată examinării planului de relansare al Ungariei, conform unei alte surse de la Bruxelles.

De altfel, îngrijorările Bruxellesului privind corupţia din Ungaria au determinat Comisia să lanseze o procedură inedită împotriva Budapestei, ameninţând să suspende transferul a 7,5 miliarde de euro reprezentând fonduri europene pentru această ţară.

Comisia trebuie să evalueze în această lună dacă măsurile adoptate de Ungaria în materie de luptă anticorupţie sunt suficiente pentru a scăpa de sancţiuni, iar decizia finală va reveni Consiliului, adică statelor membre, în decembrie.

Ce va face Ungaria pentru a evita recesiunea. Sunt vizate companiile mari și medii

Ungaria va oferi companiilor mari şi medii garanţii pentru împrumuturi şi credite cu dobânzi reduse cu o valoare totală de 200 de miliarde de forinţi (494,7 milioane de dolari), în încercarea de a evita recesiunea, a anunţat joi ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, transmite Reuters.

În condiţiile în care inflaţia a trecut de 20% şi continuă să crească iar economia încetineşte, Guvernul condus de premierul Viktor Orban se confruntă cu o dublă provocare de a încerca să reducă inflaţia şi în acelaşi timp să evite recesiunea.

Executivul de la Budapesta a plafonat deja preţul la carburanţi şi unele produse alimentare de bază precum şi ratele la creditele ipotecare. Facturile la energie sunt de asemenea plafonate pentru majoritatea gospodăriilor. Mai mult, luna trecută, Guvernul ungar a decis să includă împrumuturile cu dobândă variabilă ale IMM-urilor într-o schemă destinată plafonării dobânzilor la împrumuturi.

Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a spus joi că noul program se adaugă unei alte scheme anunţate luna trecută, conform căreia Guvernul acordă subvenţii în valoare de 150 de miliarde de forinţi (371 de milioane de dolari) marilor companii care fac investiţii pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa energetică.

În cadrul noului program anunţat joi, banca de stat Hungarian Development Bank (MFB) va garanta credite pentru capitalul de lucru, facilităţi overdraft şi împrumuturi pentru costuri operaţionale cu o valoare totală de 100 de miliarde de forinţi, a precizat Marton Nagy într-un comunicat de presă.

Separat, banca ungară Eximbank va oferi credite cu dobânzi fixe şi o valoare totală de 100 de miliarde de forinţi pentru companiile mari şi medii care investesc în proiecte destinate economisirii sau producţiei de energie.

Dobânzile la împrumuturile în forinţi vor fi plafonate la 5% în timp ce creditele în euro vor avea o dobândă de maxim 3,5%. Schema urmează să fie lansată la 1 ianuarie 2023.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News